Anul acesta, pe 9 mai se împlinesc 65 de ani de la capitularea Germaniei naziste, dată marcată de Rusia drept „Ziua Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei”. Cu ocazia acestei zile, la Moscova se va organiza o paradă militară la care se presupune că vor participa unităţi militare ale tuturor ţărilor care au făcut parte din coaliţia antihitelristă. E un subiect „sensibil”, discutat în contradictoriu de elitele politice din fostele republici sovietice, astăzi state independente. Poate în cea mai „delicată” situaţie se află R. Moldova. Teritoriul dintre Prut şi Nistru, rupt pe 28 iunie 1940 din trupul României, a fost inclus „în circuitul sovietic” sub numele de RSS Moldovenească. Astfel, moldovenii au fost blestemaţi de istorie să lupte pe două fronturi, uneori unul împotriva altuia. Astăzi există două puncte de vedere asupra acestui fapt istoric: cel al istoricilor sovietici (ruşi), împărtăşit şi de istoriografia prosovietică şi procomunistă de la Chişinău, potrivit căruia pe 28 iunie 1940 „Basarabia a fost eliberată de sub jugul României regale”. Potrivit celui de al doilea punct de vedere, pe 28 iunie 1940 Basarabia a fost cotropită de URSS. Astfel, atitudinea faţă de participarea R. Moldova în cel de al Doilea Război Mondial, inclusiv faţă de ziua de 9 mai 1945, declarată de ruşi „Ziua Victoriei” este în funcţie de aceste două abordări istorice diametral opuse.
Cunoaştem cu toţii sensibilitatea ruşilor faţă de această problemă. Când vine vorba despre istoria, poziţia geopolitică şi influenţa lor în lume ruşii nu glumesc şi, dacă se simt „lezaţi”, nu evită să acţioneze prompt şi dur.
Întrebarea dacă trebuie sau nu trebuie R. Moldova să participe la parada militară de la Moscova pe 9 mai a.c. nu e deloc una retorică. Alianţa s-a pomenit într-o situaţie delicată şi, deocamdată, nu a răspuns în niciun fel la respectiva întrebare. Înţelegem perfect cât de greu le vine preşedintelui Ghimpu şi premierului Filat să răspundă „DA” sau „BA” la această întrebare. Strânşi între politică şi geopolitică, între starea de spirit a electoratului şi nevoia unor relaţii normale cu Rusia, preşedintele Ghimpu şi premierul Filat nu se grăbesc să răspundă la întrebarea în cauză. Potrivit lui S. Urecheanu, respectiva chestiune încă nu s-a discutat la nivelul conducerii republicii. Oricum ai suci-o însă, ei nu se vor putea eschiva de la un răspuns tranşant.
Bineînţeles, liderii Alianţei trebuie acum să estimeze – cu multă luciditate şi responsabilitate – costurile şi consecinţele politice, interne şi externe, ale participării sau neparticipării R: Moldova la parada de la Moscova. În societate nu există un punct de vedere univoc în chestiunea dată. Fosta guvernare comunistă a avut grijă în cei opt ani de domnie să adâncească divergenţele dintre diferite abordări, să sape tranşee cât mai adânci între „două limbi”, „două popoare”, „două mitropolii”, „două stiluri” ş.a.m.d., inclusiv între „armata sovietică eliberatoare” şi „armata română cotropitoare”. Ruşii, aflaţi în plină ofensivă geopolitică, şi mai deţinând şi cheile de la conducta europeană de gaz, au aliaţi şi pot influenţa chiar şi ţările UE. De aceea, ruşii au şi memorie selectivă – ţin minte doar ceea ce le convine. Noi nu prea avem gaz, nu prea avem aliaţi, nici pârghii de influenţă şi, în plus, nici memorie istorică nu prea avem.
Aceasta fiind situaţia, nu mi se pare corect ca să lăsăm povara deciziei doar pe umerii liderilor noştri politici. Societatea civilă, opinia publică trebuie să-şi spună cuvântul. Observ că pe site-ul TIMPULUI participă cu diverse comentarii şi oameni de bună-credinţă, foarte inteligenţi şi erudiţi. Pe aceştia îi invit să „dea o mână de ajutor” actualei guvernări, formulându-şi punctul lor de vedere vizavi de întrebarea pusă: trebuie sau nu trebuie să participe R. Moldova la parada militară din Moscova de pe 9 mai a.c. Dacă DA – de ce? Dacă NU – de ce?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
