Alegerile vin la trei luni după ce guvernul condus de reprezentantul Partidului Crestin-Democrat, Jan Peter Balkenende, a căzut în urma retragerii din coaliţia de guvernare a laburiştilor. Aceştia nu au fost de acord cu prelungirea misiunii Olandei în Afganistan.
Premierul a demisionat miercuri după opt ani de guvernare, partidul său pierzând încrederea alegătorilor, astfel ca la alegerile de miercuri creştin-democraţii au obţinut doar 21 de locuri în Parlament, faţă de 41 cât au avut.
Rezultatele arată că liberalii au 31 de locuri din 150, iar laburiştii, 30. Partidul pentru Libertate, cu o politică anti-imigranţi, a iesit pe locul trei, aproape dublându-şi prezenţa în legislativ la 21 locuri, potrivit Reuters, în timp ce AFP anunţa de 24 de locuri.
"Vrem să facem parte din noul guvern," a declarat Geert Wilders, liderul grupării, spunând că partidul său este "cel mai mare câştigător" al alegerilor.
"Mai multă siguranţă, mai puţină infracţionalitate, mai puţini imigranţi şi mai puţin Islam – asta a ales Olanda," a spus Wilders.
Liderul liberal Mark Rutte ar putea primi astfel un mandat să formeze o coaliţie de guvernare şi să devină prim-ministru, însă va fi dificil să aplice măsurile de austeritate, pentru că are nevoie de alte trei partide pentru o majoritate parlamentară.
"Olanda poate ieşi mai puternică din criză dacă ia măsuri acum", a spus Rutte, în vârstă de 43 de ani, care în trecut a lucrat la compania Unilever.
Laburiştii li s-ar putea alătura, însă au declarat că nu vor renunţa la reformele sociale.
"Deşi circumstanţele sunt dificile, ne vom asuma din nou responsabilitatea să ne asiguram că ţara noastră continuă pe drumul social", a declarat liderul Job Cohen.
Sursa: HotNews
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
