Deşi opera de artă a fost prezentată cu multă mândrie de autorităţi, locatarii nu au reuşit să se bucure pe deplin de schimbarea la faţă a casei lor.
 
Pe 6 iulie a fost inaugurată prima pictură murală din Chişinău. Aceasta a fost realizată pe blocul de locuit de pe bulevardul Dacia nr. 28, fiind rezultatul unei colaborări reuşite între Institutul Polonez din Bucureşti şi Primăria mun. Chişinău. „Condiţia era ca edificiul să fie amplasat pe o arteră principală a oraşului ca pictura să fie vizibilă. Din 30 de case propuse, Direcţia locativ-comunală a ales blocul de pe bulevardul Dacia”, a explicat Mihaela Zubcu, specialist principal la Direcţia relaţii externe. Pictura murală a fost intitulată Mişcarea „Solidaritatea" şi îl reprezintă pe Lech Walesa pe fundalul unei pânze roşii care este sfâşiată de braţele muncitorilor, pentru a simboliza victoria asupra comunismului.

Bd. Dacia e o platformă ideală pentru pictura murală

Autorul proiectului, artistul polonez Rafal Roskowinski, a oferit mai multe detalii despre pictura murală de pe bulevardul Dacia.

– Cât timp aţi pictat un perete de bloc?
– La realizarea picturii mi-au trebuit şapte zile. Însă elaborarea proiectului a durat mai mult de o lună. La început am propus două schiţe, similare ca temă, iar Primăria mun. Chişinău a trebuit să facă selecţia.

– De ce aţi decis să-l pictaţi pe Lech Walesa, liderul Mişcării „Solidaritatea”?
– E o idee dublă. În primul rând, Mişcarea „Solidaritatea” este brandul nostru polonez pe care îl exportăm în toată lumea. „Solidaritatea” a fost revoluţia care a declanşat demontarea sistemului comunist în Europa. În al doilea rând, „Solidaritatea” sugerează ideea că putem să coexistăm, să ne respectăm şi să facem ceva împreună.

– Credeţi că putem schimba imaginea oraşului apelând la arta stradală?
– Din acest motiv am şi venit la Chişinău. Aici o astfel de artă încă nu s-a dezvoltat. Blocurile construite în perioada sovietică nu arată prea bine. Putem atunci să le dăm mai multe culori şi individualitate. Bd. Dacia este o platformă ideală pentru crearea unei galerii întregi de picturi murale. Sper că îi va inspira pe artiştii moldoveni pentru realizarea unor proiecte similare.

– Aţi colaborat cu artişti moldoveni?

– Da, ne-a ajutat pictorul Albert Şveţ. A lucrat alături de noi, a învăţat tehnologia şi a văzut cu ochii lui cum ia naştere o pictură murală.

Arhitectura din Chişinău nu e supravegheată

Pictorul, Wojciech Wozniak, student la Academia de Arte Plastice din Gdansk, a fost colegul de atelier al lui Rafal Roskowinski. Cu ocazia acestui proiect, el a vizitat pentru prima dată R. Moldova. Wojcieh crede că arhitectura sovietică din Chişinău are nevoie de un suflu proaspăt.

– De ce e nevoie ca să realizezi un desen stradal original?
– Multă răbdare şi voinţă de muncă. La fel, nu trebuie să lipsească simţul frumosului, cunoştinţe despre compoziţie şi afinitate pentru detalii. Înainte de pictare trebuie să obţinem permisiunea autorităţilor şi aprobarea proiectului. E o etapă dificilă. Dar când ajungem la ultimele retuşări, simţim o mare plăcere.

– Ce părere aveţi despre clădirile din Chişinău?
– Am văzut că fiecare îşi poate construi câte o anexă la casă. În oraşele poloneze e mai multă ordine. Arhitecţii supraveghează ca proporţiile clădirilor să rămână intacte. Pe de altă parte, credem că arhitectura nu este chiar atât de proastă, dar îi lipseşte o cizelare şi un suflu proaspăt.

„Nu ne interesează desenul ăsta de pe perete”

Locatarii blocurilor de locuit din preajma bd. Dacia nr. 28 nu s-au putut bucura de premiera artistică. Oamenii s-au adunat ca să vorbească cu edilul capitalei, Dorin Chirtoacă, despre intenţia unei firme de a construi o cafenea pe terenul de joacă al casei. „De „Solidaritate” am auzit, dar nu înţeleg ce rost a avut să fie pictat la noi acest desen. Aş fi vrut o temă legată de Moldova sau de Chişinău. Pe oameni nu-i interesează desenul ăsta. Ei s-au adunat să discute cu primarul, pentru că nu avem teren de joacă, din cauza unei construcţii din dosul casei”, a spus Tatiana Prisăcari, mama unui copil.