Victor Teleucă, un om al cetăţii

Acţiunea culturală a constituit un omagiu consacrat personalităţii şi operei acestui scriitor de excepţie şi a întrunit un public elitist. Programul evenimentului a inclus diferite activităţi orientate spre cunoaşterea creaţiei lui V. Teleucă, prin care publicul a descifrat mai multe ipostaze semnificative, conturându-se astfel plenitudinea unui creator înzestrat: remarcabil poet şi eseist, iscusit traducător, ilustru publicist. Serata omagială „Sfânt timp de regăsire (ontologică)” a inclus lansările de carte „V. Teleucă – un heraclitean transmodern” şi „Răsărit de Luceafăr”, apărute recent la Editura „Universul”, prezentarea unui CD cu vocea autorului, expoziţiile „Teleucă, lirosoful” şi „Eu am să vin…”, care însumează viaţa poetului în publicaţii şi imagini, documente, fotografii şi lucrări inedite, editate postum.

Acţiunea a început cu recitalul poetic „Ninge la o margine de existenţă”, susţinut de către actriţa emerită Ninela Caranfil, care a prezentat o selecţie din cele mai reprezentative texte, ce amintesc de „plângerea materiei” bacoviene, pe care Teleucă o asociază cu un fel de „ningere” din straturile adânci ale conştiinţei noastre.

Cunoscutul critic literar şi prozator Theodor Codreanu, în calitatea sa de moderator, dar şi de exeget de referinţă al operei lui V. Teleucă, a remarcat saltul spectaculos al liricii sale, care continuă să ne surprindă prin această viziune heracliteană a lumii, exprimată atât în „Piramida singurătăţii”, „Ninge la o margine de existenţă”, „Improvizaţia nisipului”, „Decebal”, cât şi în alte cărţi mai noi, lucrări de cea mai înaltă realizare artistică, a căror apariţie o datorăm unei concepţii editoriale şi efortului financiar ale lui Dumitru şi Mariana Gabura. Semnatarul referinţelor critice, Theodor Codreanu, care i-a dedicat lui V. Teleucă un capitol special în cartea „Basarabia sau drama sfâşierii”, l-a apreciat ca un mare poet dublat de un gânditor temeinic, veşnic bântuit de nisipurile mişcătoare ale existenţei în căutarea drumului spre Fiinţă.

Asupra personalităţii şi operei lui V. Teleucă s-au mai pronunţat cercetători, critici literari şi scriitori, care au remarcat temeinica pregătire estetico-filosofică a poetului moldovean cu cea mai conturată şi nuanţată perspectivă asupra existenţei umane (M. Dolgan), o singularitate absolută care a zidit o viaţă întreagă Piramida singularităţii – construcţie poetică solidă (I. Ciocanu), un poet autentic, absolut original, ce a cultivat o poezie cu versuri sacadate şi ritmuri cosmice, care curg din interior, din geneza universului (A. Ţurcanu), omul care ne-a oferit câteva lecţii mari şi serioase prin aprecierile asupra creaţiei altor scriitori (S. Vangheli).

Marea revelaţie a descoperirii operei lui V. Teleucă a mărturisit-o în luarea sa de cuvânt şi compozitorul Tudor Zgureanu, care a vorbit despre poemul dramatic „Decebal”. Artistul plastic Ion Daghi, care a ilustrat volumul „Răsărit de Luceafăr”, a subliniat că pentru V. Teleucă poezia este căutare de forme, devenire, încercare, căutare de adevăr şi frumuseţi. Acest adevăr a fost confirmat şi de pictorul Victor Cobzac care a dezvăluit calităţile excelente ale profesorului de filosofie, psihologie, estetică şi istorie a culturii, pe care V. Teleucă le-a îmbinat atât de armonios în activitatea pe care a avut-o la Liceul Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”, muncind pentru dezvoltarea spirituală a învăţăceilor aflaţi în căutarea şi descoperirea tainei creaţiei. Dumnealui a propus amplasarea unui bust al poetului V. Teleucă pe Aleea Clasicilor, propunere care a fost îmbrăţişată unanim de toţi participanţii. Reflecţii asupra volumelor lansate au împărtăşit scriitori din diferite generaţii, definind profilul poetic multidimensional al unuia dintre cei mai reprezentativi poeţi, exponent al generaţiei de aur, dar şi al omului cetăţii, al marelui bărbat care a pătimit din cauza cenzurii drastice a vremii, având curajul de a risca prin mesajul poemelor „Ciocârlii basarabene”, „O altă limbă mai frumoasă nu-i”, autor al cutremurătorului eseu închinat limbii române „Car frumos cu patru boi”, dar şi a activităţii de publicist, susţinute la publicaţiile naţionale „Cultura”, „Literatura şi Arta”. Ca omagiu de aleasă preţuire şi admiraţie pentru Poetul în creaţia căruia poezia s-a contopit cu întreaga noastră istorie şi filosofie, cu modul nostru de a fi şi a deveni întru fiinţă (M. Cimpoi), la această manifestare au participat personalităţi ale vieţii publice şi culturale, printre care: Th. Codreanu, S. Vangheli, A. Suceveanu, I. Ciocanu, V. Zbârciog, I. Colesnic, M.Gh. Cibotaru, Traianus, G. Eremei, I. Paulencu, I. Anton, S. Belicov, I. Iachim, A. Burac, G. Furdui, A. Ciocanu, G. Ciocoi, T. Ţopa, C. Partole, L. Ungureanu, C. Trifan, S. Belicov, V. Prohin, L. Bârlădeanu, L. Belâi, V. Spinei, T. Botin, A. Mitru, V. Didâc, S. Ursachi, S. Fusu ş.a., pentru care V. Teleucă, acest reformator al poeziei prin performanţa sa artistică, modernitatea şi dinamismul cuvântului poetic, rămâne în actualitate şi continuă încă a fi descoperit.

Elena Vulpe, directoare a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”