Perspective

Soft Power-ul rusesc si Republica Moldova

La 30 octombrie 2009, Asociatia pentru Politica Externa (APE) in colaborare cu alte cinci centre de analiza a organizat la Chisinau o masa rotunda cu genericul „Dimensiunea umanitara a politicii externe a Federatiei Ruse fata de R. Moldova, Ucraina, Georgia si ?arile Baltice”. Prezentand rezultatele cercetarilor efectuate de ei la acest subiect, participantii din cele sase tari au evidentiat, in concluziile lor, intensificarea eforturilor Rusiei de a-si recapata influenta de altadata asupra zonei pe care ea o considera vecinatatea sa apropiata (blijnee zarubejie).

ARMELE SI GAZELE, CA INSTRUMENTE DE SANTAJ. Pentru a-si realiza acest obiectiv, Moscova foloseste ca instrumente de presiune arma nucleara si resursele energetice (in special, gazele naturale) pe care, de cele mai multe ori, le utilizeaza pentru a santaja Vestul si a obtine cedari din partea lui. Utilizarea acestor instrumente in relatiile cu tarile vecine a condus, de cele mai dese ori, la indepartarea acestora de Moscova. In consecinta, chiar si cei mai apropiati aliati ai Rusiei – Belarus si Armenia – incearca sa dezvolte relatii de colaborare cu UE. Intr-un articol recent, Konstantin Kosaciov, deputat din partea Partidului „Rusia Unita” (de guvernamant), mentiona ca astazi lupta se duce pentru inimile si mintea oamenilor si ca Rusia ar trebui sa-si reorienteze politica externa si sa incerce sa devina atractiva pentru tarile din vecinatate, asa cum fac UE sau SUA.

Acest punct de vedere se regaseste si in noua conceptie de politica externa a Rusiei, unde sunt indicate principalele aspecte asupra carora se va concentra activitatea acestei directii, si anume: sustinerea compatriotilor de peste hotare si sporirea rolului pe care limba rusa o are in aceasta zona. Pentru aceasta a fost creata Fundatia „Russkii Mir” (Lumea Ruseasca) al carei scop este crearea unei retele a comunitatilor rusesti din intreaga lume, „popularizarea, limbii ruse, care e tezaurul national al Rusiei si un element important al culturii ruse si celei mondiale, si sustinerea programelor de studiere a limbii ruse in Federatia Rusa si peste hotare”.

La prima vedere, aceste prevederi ar putea fi considerate inofensive si chiar capabile sa contribuie la dezvoltarea unor relatii interculturale armonioase intre state. Totusi, exista precedente in care comunitatile ruse sau alte instrumente din arsenalul soft Power, precum mass-media sau biserica, au fost utilizate de Kremlin pentru atingerea intereselor sale politice. Cele mai relevante exemple in acest sens sunt razboiul din Georgia sau dezordinile provocate de catre comunitatea ruseasca in Tallinn, in jurul disputei despre stramutarea monumentului Soldatului de Bronz.

„MREJELE” PRESEI SI ALE BISERICII RUSESTI… R. Moldova face inca parte din grupul de tari care continua sa ramana in sfera de influenta ruseasca, in pofida faptului ca au trecut 20 de ani de la proclamarea Independentei, ca UE ne este vecina, iar de Rusia ne despart mai mult de 500 km. Conform ultimului Barometru de Opinie Publica, cea mai importanta sursa de informare a moldovenilor este televiziunea, in care cred peste 60 la suta dintre cei intervievati, iar la acest capitol televiziunile rusesti sunt cele mai populare, depasindu-le net pe cele locale sau pe cele romanesti. Drept urmare a acestei influente, cei mai populari politicieni straini in R. Moldova sunt Vladimir Putin si Dmitri Medvedev. Beneficiind de gradul inalt de incredere de care se bucura presa ruseasca in R. Moldova, Kremlinul exploateaza acest instrument pentru a influenta procesele politice care au loc aici.

E de ajuns sa verifici arhiva principalelor surse mass-media ca sa observi ca tonul articolelor sau al reportajelor din acestea depinde de relatia politica dintre R. Moldova si Rusia. De exemplu, in perioada 2001-2003, cand Vladimir Voronin era considerat prieten al Rusiei, presa din Rusia scria exclusiv articole pozitive la adresa Chisinaului. Odata cu nesemnarea Memorandului Kozak, articolele au devenit critice pana in august 2006, cand Voronin s-a facut mai „receptiv” la propunerile rusesti. Imediat, si reactia presei s-a schimbat, ea fiind un suporter al PCRM in alegerile din 2009. Un alt instrument important il constituie Biserica rusa, care iarasi se bucura de un grad inalt de incredere printre moldoveni. Biserica a fost utilizata si pentru sprijinirea PCRM, apropiat Rusiei, in mai toate campaniile electorale, fiind cunoscute mai multe cazuri cand preoti din Mitropolia Moldovei, subordonata Patriarhiei de la Moscova, au facut propaganda pentru acest partid.

STATUTUL „SPECIAL” AL LIMBII RUSE. Si statutul limbii ruse constituie o parghie pe care Kremlinul o utilizeaza pentru a polariza societatea din R. Moldova si a crea tensiune si chiar ura interetnica intre reprezentantii minoritatilor rusesti si populatia majoritara moldoveneasca. Aceasta, in pofida faptului ca limba rusa are o situatie chiar mai buna decat limba oficiala – fie ca o numim romana, fie ca-i zicem moldoveneasca. Statutul de limba de comunicare interetnica al rusei prevede ca, intr-o discutie cu un reprezentant al minoritatilor, orice cetatean al R. Moldova trebuie sa vorbeasca in limba rusa. In plus, bussinesul local, sectorul de distractii si centrele comerciale sunt medii de limba rusa. Totodata, se observa o activizare a organizatiilor minoritatilor vorbitoare de rusa – se deschid centre de cultura rusesti, vin organizatii rusesti in Moldova (Fundatia „Recunoastere”), se editeaza ziare etc.

SCHIMBARE DE REGULI, DAR SI DE ATITUDINI. In acest context, e oportun sa ne intrebam ce putem face pentru a preveni exploatarea de catre Kremlin a dimensiunii soft power a politicii sale externe pentru a interveni in evolutiile politice de la Chisinau. Inainte de toate, este necesar ca autoritatile R. Moldova sa creeze conditii propice pentru integrarea minoritatilor nationale in societate si depolitizarea acestei probleme. Fiecare reprezentant al unei minoritati trebuie sa fie tratat ca cetatean al R. Moldova, inainte de toate, fiindu-i create conditii de munca in baza profesionalismului, nu a apartenentei etnice. Neutilizarea problemei limbii ruse in scopuri politice ar fi un prim pas in acest sens. In acelasi timp, si depolitizarea Bisericii si neutilizarea acesteia in scopul obtinerii de capital politic va conduce la diminuarea influentei rusesti.

In paralel, este nevoie de o schimbare de atitudine si in presa nationala/locala, care trateaza superficial sau chiar deloc subiectele legate de drepturile minoritatilor vorbitoare de limba rusa. Caci, volens-nolens, dezangajarea presei nationale contribuie la cresterea cu mult a popularitatii presei rusesti. Contrabalansarea popularitatii presei rusesti dicteaza si atragerea posturilor straine, europene, care sa ofere o informatie alternativa si sa contribuie la schimbarea mentalitatii majoritatii moldovenilor, care continua sa vada si sa inteleaga lumea exterioara prin intermediul „ecranului” rusesc.
In concluzie, este important sa retinem ca in rezolvarea acestei probleme totul ar trebui sa inceapa din interior sau, cum spunea Nicolae Titulescu, „dati-mi o politica interna buna ca sa va ofer o politica externa buna…”.

Radu Vrabie, coordonator de programe APE
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *