„Angajații din cadrul AEÎ Sculeni, în perioada anilor 2014-2016, au contrafăcut semnăturile de pe contractele de împrumut a mai multor persoane. Au însușit ilegal mijloace bănești în sumă totală de 3.000.000 de lei, cauzând AEÎ daune materiale în proporții deosebit de mari”, a declarat Igor Pasat, procuror anticorupție.
O asociație cât un sat
Sculeniul este localitatea de reședință a comunei Sculeni, din care mai fac parte și satele Gherman, Blindești și Floreni. Localitatea este la frontieră cu România și se află la 22 de km de orașul Ungheni și 23 km de Iași.
În 2002, în Sculeni a fost fondată Asociația de Economii și Împrumut de tip A, având dreptul să activeze doar pe teritoriul comunei. Aceste instituții aveau scopul să ofere populației de la sate acces la serviciile financiare, atât împrumuturi, cât și depozite, la dobânzi rezonabile.
Conducător al AEÎ a devenit Alexei Tamazlîcari, producător agricol din localitate. Șapte ani mai târziu, Asociația obține licență de tip B, pentru desfășurarea activității inclusiv în afara comunei. În 2013 și-o reperfectează, lârgindu-și activitatea și în raionul vecin – Fălești.
Oamenii au fost ademeniți cu dobânzi avantajoase, de la 13 la 18% anual. Spre exemplu, la un depozit de 6.000 de lei, cât a investit Lidia Bujor din Sculeni, în vârstă de 69 de ani, ea trebuia să ridice anual o dobândă de peste 700 lei. „De jumătate de an tot umblu după acești bani. Am nevoie de medicamente și eu, și soțul, care e grav bolnav. Am păstrat banii să avem de moarte”, se plânge femeia.
Deponenții jecmăniți așteaptă să le fie restituiți banii
Ana Solomon din satul Gherman, avea planuri mari de viitor. După ce a muncit împreună cu soțul său 12 ani în străinătăți, a adunat bani pe care se gândea să îi investească în construcția unei sere. „Pentru acești bani am muncit din greu. M-am limitat în toate. Voiam să mai lucrez un an-doi, ca apoi să vin acasă și să îi investesc”, povestește femeia printre lacrimi. Cât a fost în Federația Rusă, a tot trimis banii acasă. În 2009 și-a deschis un cont de economii la AEÎ Sculeni, în care a depus 716.000 de lei. Dobânda creștea, familia era mulțumită. De atunci și până anul trecut s-au adunat aproape 800.000 de lei.
În 2016 a decis să ridice dobânda acumulată. Atunci contabila AEÎ Sculeni, Maia Vrănescu i-ar fi spus să mai aștepte o perioadă, până adună banii. Au urmat și alte amânări. Recent, a aflat că din anul 2011, contractul său de depozit nu era înregistrat în registrul contabil al Asociației. „Mi s-a spus că am ridicat toți banii, dar eu am toate contractele pe care le actualizam anual”, se apără femeia.
În aceeași situație s-au pomenit și alte persoane. Potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), șase contracte pentru depozite de economii în sumă de 1.079.000 de lei, respectiv și dispozițiile de încasare a dobânzii de 184.000 de lei, nu au fost contabilizate. Oficial, în registrele asociației figurau 47 de deponenți, în timp ce numărul lor real era 53.
Unii deponenți și-au căutat dreptatea în instanță și, deși au obținut câștig de cauză, încă nu au reușit să-și recupereze banii. Motivul – pe contul Asociației nu sunt bani.
A fost numit un nou director executiv
După ce fostul director executiv, contabila și casiera de la AEÎ Sculeni au fost suspendați din funcție, pe 29 octombrie 2016 a fost desemnat un nou director executiv – Ion Urmașu din Chișinău. La începutul lunii aprilie 2017, acesta a organizat adunarea generală a membrilor asociației, la care s-a discutat despre situația delicată în care s-a pomenit AEÎ.
Urmașu bănuiește că activitatea economică s-a înrăutățit din cauza că fosta contabilă și-ar fi însușit banii și ar fi dus o evidență contabilă tenebră: „La un moment așa s-a încurcat, că nici ea nu va da de capăt ce a făcut”. După părerea lui cazul e unul complicat. Peste un milion de lei sunt în afara contabilității, iar 39 de contracte de împrumut în valoare de 1.150.000 de lei – false, adică au fost date în lipsa dispozițiilor de eliberare a numerarului și a semnăturii persoanei care le-ar fi solicitat.
Alexei Tamazlîcari, fostul director al asociației, nu se consideră vinovat și aruncă toată vina pe umerii contabilei. „Mă consider nevinovat în toată istoria aceasta neplăcută. Un teatru complicat și aranjat de contabilă”, a declarat Tamazlîcari.
Pe de altă parte, actualul conducător al AEÎ Sculeni este de părerea că nu doar contabila, dar și Alexei Tamazlâcari s-ar face vinovat de situația în care s-au pomenit cei 53 de deponenți. „El putea să sesizeze organele abilitate mai devreme, iar frauda nu ar fi fost atât de mare”, consideră Urmașu.
Nu am putut să aflăm ce are de spus contabila Maia Vrănescu, întrucât se află în arest preventiv. Avocata ei, Corina Movilă, a zis că fosta angajață a AEÎ nu dorește să dea careva declarații. Directorul și casiera sunt în arest la domiciliu. Toți trei au statut de bănuiți.
Averea familiei Tamazlîcari
În perioada în care banii deponenților erau scoși de pe conturile AEÎ Sculeni, prin contracte false și alte scheme financiare, familia Tamazlâcari a cumpărat la Sculeni două case, una de 50 metri pătrați și alta de 150. Întâmplător sau nu, cu trei luni înainte de a intra în vizorul procurorilor anticorupție, mai exact pe 18 august 2016, Tamazlîcari trece bunurile pe numele celor doi copii ai săi. Asta deși soții Tamazlîcari riscă să fie scoși din apartamentul în care locuiesc în prezent. Apartamentul a fost revendicat de Uniunea Cooperativelor de Consum Ungheni (UCCU). Familia Tamazlîcari a încercat să își apere dreptul de proprietari în judecată, însă a pierdut. Președintele UCCU, Haralambie Chirilov, inițial, le-a propus soților Tamazlîcari să cumpere apartamentul cu trei odăi la un preț de 12.000 de lei. „Locuința o putem vinde sau da în locațiune. Dacă nu vom găsi înțelegere, vom solicita în instanță evacuarea forțată”, a declarat Chirilov.
Alexei Tamazlîcari face afaceri din 2001, când a fondat o întreprindere individuală specializată în comerț. Un an mai târziu, el devine și conducătorul AEÎ Sculeni. Tamazlîcari administrează și o parte din Piața din Sculeni, pe care în 2001 a arendat-o pe un termen de 50 de ani.
Pe lângă afaceri, Tamazlîcari s-a implicat și în politică. Din 2007 deține funcția de consilier în consiliul comunal Sculeni pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova.
Ar fi încurcat buzunarul comun cu cel propriu, repetat
Contabila Maia Vrănescu locuiește în casa moștenită de la părinți. Oamenii din Sculeni spun că, în ultimii ani, ea a renovat-o, a construit gardul, un garaj impunător, și-a cumpărat un automobil și ar fi dus un trai desfătat.
Vrănescu ar mai fi fost implicată anterior într-un caz similar, în timp ce deținea funcția de perceptor fiscal în cadrul Primăriei Sculeni. În perioada 2000-2003, din vistieria Primăriei Sculeni a dispărut suma de 171.854 de lei, bani adunați de la plătitorii de impozite. Oamenii legii au stabilit că în mai multe copii ale chitanțelor de percepție a plăților fiscale suma reală achitată de către locuitorii comunei Sculeni a fost micșorată.
Pe 28 martie 2006 Judecătoria Ungheni a condamnat-o pe Maia Vrănescu la doi ani de închisoare condiționat și o amendă de 1.800 de lei. Colegul ei, tot perceptor fiscal, a primit o pedeapsă mai aspră, 11 ani de închisoare, fiind obligat să restituie banii care lipseau din visteria comunei.
Casiera e în arest la domiciliu
Oamenii din sat spun că fosta casieră de la AEÎ, Oxana Pisarciuc, originară din satul Blindești, este o tânără cumsecade. Contabila de la Primăria Sculeni, Eugenia Domnișor, se întreabă cum de a nimerit în această situație: „E o tânără mămică, are doi copii. Nu am auzit până acum să fi făcut ceva rău”. Tot consătenii afirmă că ea, la moment, locuiește cu chirie în Sculeni, deși anterior ar fi procurat o casă în sat, dar banca i-ar fi luat-o din cauza datoriilor. Contactată telefonic, Oxana Pisarciuc a refuzat să dea declarații: „Tot ce cunosc am spus procurorului”.
Cazul de la Sculeni nu este singurul
Pe banca acuzaților au ajuns și conducătorii altor AEÎ din întreaga țară. În perioada 2009-2016, organele de drept au intentat dosare penale în cazul a circa 15 Asociații de Economii și Împrumut. Totodată, în urma mai multor controale efectuate de CNPF, au fost retrase licențele la 10 asociații, din totalul de 395 înregistrate în întreaga țară.
Majoritatea asociațiilor își desfășoară activitatea la sate, deservind peste 45.000 de membri, fiind atrase depuneri de economii de circa 265.000.000 de lei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
