Opinii și Editoriale

Sa reabilitam prestigiul si verticalitatea Academiei

In cei opt ani de guvernare comunista, in societatea noastra s-au acumulat numeroase probleme de ordin economic, juridic si, nu in ultimul rand, moral, care au nevoie de solutionare urgenta. Reevaluarea acestora, analiza la rece a situatiei din diferite domenii constituie o prima conditie pentru revenirea R. Moldova la normalitate. In articolul de mai jos, doctorul in istorie Ion Varta se refera la situatia din cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei. Este un punct de vedere care vine din interiorul acestei institutii – dl Varta este sef al Directieii istorie moderna a Institutului de Istorie, Stat si Drept al ASM. Redactia asteapta si punctul de vedere al Academiei de Stiinte vizavi de chestiunile abordate in acest articol, dar si alte opinii, angajandu-se sa gazduiasca aceste „polemici academice”.

 

De -a lungul celor opt ani si jumatate de regim comunist, conducerea Academiei de Stiinte a Moldovei (corect ar fi – a R. Moldova) a afisat in permanenta un comportament slugarnic si adulator fata de stabii comunisti. Aceasta i-a cantat mereu in struna lui Vladimir Voronin, cautand sa-i faca pe plac acestuia si periclitand, in consecinta, bunul nume al forului suprem al stiintei moldovenesti. In felul acesta, ASM a fost transformata intr-o umila sluga a unui regim dictatorial.

Gheorghe Duca, in calitatea sa de presedinte al acestei institutii, nu a indraznit sa se opuna nenumaratelor „experimentari” si „restructurari” draconice, operate de o maniera criminala de catre „corifeul gandirii savante” si ideologul PCRM, Victor Stepaniuc. Din contra, Gheorghe Duca, impreuna cu aghiotantii sai, a promovat cu multa osardie toate scenariile criminale, in urma carora au fost distruse mai multe institutii de cercetare din cadrul Academiei. Printre acestea se numara Institutul de Istorie, Institutul de Lingvistica, Institutul de Istorie a Literaturii s.a., considerate de grangurii comunisti „oaze de romanism si antistatalism”.

Din cauza aceleiasi lipse de verticalitate, insotita de cenzura „bagatorilor de seama” de la CC al PCRM, dar si autocenzura slugilor lor credincioase de la ASM, a fost periclitata reusita proiectului „Enciclopedia Moldovei”. Un alt proiect compromis este cel cu privire la editarea „Istoriei Moldovei” in cinci volume. Slugile credincioase ale lui Gh. Duca au avut grija sa selecteze cu vigilenta membrii colectivului de autori in baza aceluiasi principiu de loialitate fata de regimul comunist. Drept urmare, mai multi cercetatori stiintifici valorosi de la Institutul de Istorie au fost marginalizati, nefiind inclusi in echipa de autori ai acestei lucrari.

Un alt comandament politic al PCRM, pe care presedintele ASM s-a angajat sa-l onoreze, a fost lucrarea colectiva „Moldovenii”, avandu-l in frunte pe V. Dergaciov, specialist in preistorie si care nu are nimic in comun cu tematica propriu-zisa; in schimb, el este cunoscut ca un romanofob notoriu. De asemenea, in timp ce pentru editarea lucrarilor si monografiilor cercetatorilor din cadrul institutiilor academice nu se mai aloca bani de mai multi ani, conducerea ASM a cerut in mod ultimativ Institutului de Istorie, Stat si Drept avizul pentru reeditarea „op”-ului lui V. Stati „Istoria Moldovei”.

De o maniera slugarnica, Gh. Duca a sprijinit multiple initiative aberante, cu conotatie de show politicianist si electoral, lansate de protipendada comunista. Numai cat face initiativa lui V. Voronin de a consemna, cu mult fast si cu o risipa enorma de bani publici, o sarbatoare inventata de pseudoistoricii de la curtea dictatorului. Presedintele ASM, in loc sa consulte istoricii medievisti din cadrul Institutului de Istorie cu privire la autenticitatea datei istorice a obtinerii independentei politice a statului moldovenesc, a preferat sa execute, fara ezitare, comandamentul „generalului”. In cadrul multiplelor actiuni, incluse in programul propagandistic si cu conotatie ideologica, de consemnare a celor 650 de ani de la constituirea „statalitatii”, au fost infierate fortele „antistatale” si ridicati la ceruri comunistii, ca cei mai vajnici aparatori si promotori ai statalitatii moldovenesti.

Drept recompensa pentru aservirea conducerii ASM fata de guvernarea comunista, Voronin a dispus alocarea de fonduri considerabile pentru forul stiintific superior al RM. In ultimii ani, acestea au crescut de opt ori… Dar, in loc ca banii sa fie utilizati in mod rational, pentru extinderea si aprofundarea investigatiilor stiintifice pe directiile prioritare, pentru majorarea salariilor cercetatorilor stiintifici, ele au fost folosite pentru satisfacerea unor orgolii false, inaugurandu-se niste constructii faraonice nejustificate.

Numai cat fac edificiile Universitatii ASM si al liceului acesteia, cu intreaga lor infrastructura, unde au fost ingropate sute de milioane de lei. Infiintarea inca a unei universitati pe langa cele cateva zeci, deja existente, cu constructia unor cladiri noi, in conditiile unei saracii acute ce persista de mai multi ani in RM, chiar ca nu-si are nicio justificare. In cel mai bun caz, pana la timpuri mai fericite, universitatea si liceul puteau sa-si desfasoare activitatea in vechile edificii de care dispune ASM, economisindu-se, in felul acesta, sume uriase.

Sume considerabile au fost utilizate la reparatia capitala a blocului principal al ASM (apropo, Gh. Duca a avut grija ca in procesul renovarii edificiului ASM sa nu fie atinse stelutele sovietice de pe fatada acestuia – pentru a nu-i deranja pe guvernantii comunisti, probabil). Fastul din aceasta cladire contrasteaza cu situatia deplorabila a cercetatorilor stiintifici si, in special, cu lipsa de orice perspectiva pentru multi angajati de a-si solutiona stringenta problema locativa. Sunt numeroase cazurile cand angajati ai ASM si-au incheiat activitatea profesionala, pensionandu-se si continuand sa locuiasca, cu familiile lor, in caminele Academiei, achitand sume exorbitante si nejustificate pentru conditii de trai mai mult decat modeste.

In acest timp, din cauza unei salarizari mizerabile si dezonorante, sute de cercetatori stiintifici au fost constransi sa-si abandoneze cariera in sfera stiintei, multi – in special, cei tineri – preferand sa emigreze in tarile din vestul Europei, Canada si SUA. In felul acesta, ASM i-a fost aplicata o lovitura mortala, dupa care aceasta isi va reveni cu greu. In aceeasi ordine de idei, constatam cu regret ca o buna parte a cercetatorilor stiintifici din cadrul ASM au un salariu real de 1600-1700 de lei. Si nu este oare o batjocura ca un doctor in stiinte sa aiba un astfel de salariu?! Tocmai din aceasta cauza, in 2009, cele sase locuri vacante la doctorantura la Institutul de Istorie, Stat si Drept n-au avut niciun solicitant…

O alta mostra de lichelism de care a dat dovada conducerea ASM fata de regimul comunist a fost instituirea (noiembrie 2006), la indicatia lui V. Voronin, a Comisiei din cadrul ASM pentru expertizarea asa-numitelor manuale de istorie integrata, cu continut comunist. In loc ca in respectiva comisie sa fie inclusi istorici de prestigiu din cadrul institutiei de profil, Gh. Duca a avut grija sa delege in comisia de expertizare persoane cuminti, unele dintre care n-aveau nimic in comun cu istoria, fiind de profesie juristi, filologi si chiar un chimist.

Culmea, in respectiva comisie au fost inclusi chiar si unii dintre autorii manualelor de istorie integrata – o adevarata bataie de joc, nu alta -, acestia urmand sa-si aprecieze propriile manuale. Verdictul comisiei, cum era si de asteptat, a fost unul favorabil manualelor de trista pomina. In consecinta, Gh. Duca, impreuna cu ceilalti promotori ai acestui sacrilegiu de expertizare a unor manuale nereusite, se face vinovat de cheltuirea inutila si paguboasa a catorva zeci de milioane de lei din buzunarul contribuabililor si ar trebui sa poarte raspundere pentru aceasta risipa uriasa de bani publici.

Astazi, cand regimul comunist a trecut in istorie, prezenta presedintelui ASM Gh. Duca in noua componenta a guvernului democratic de la Chisinau constituie un anacronism, la fel precum e si aflarea sa in fruntea Academiei, al carei prestigiu a avut de suferit enorm in perioada cand dansul a dirijat-o de o maniera paguboasa si dezonoranta. Singura solutie care se impune in atare situatie ar fi demisia benevola a lui Gh. Duca din functia de presedinte al Academiei, pentru a permite asanarea acesteia, revenirea la normalitate si recapatarea statutului sau autentic autonom.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *