Irlanda nu este Grecia nici Spania. Nu va exista contaminare", a declarat pentru jurnaliştii europeni ministrul de finanţe irlandez Brian Lenihan, într-o zi de furtună a pieţelor. "Banca Irlandei este prima dintre instituţiile ţării care iese din criza bancară", aşa cum o dovedeşte răspunsul masiv al investitorilor privaţi la emisia de acţiuni de 500 de milioane de euro ca primă etapă a unui program de recapitalizare, care are obiectivul de a colecta 3,4 miliarde de euro, potrivit Agerpres.
PIB-ul a scăzut cu 12% pentrui opt trimestre consecutiv. Rata şomajului a crescut cu 13% iar raportul deficit public-PIB este 14%. Se asistă chiar la o reluare a emigraţiei irlandeze spre Canada şi Australia – un fenomen care trezeşte amintiri dureroase – şi la expulzarea imigranţilor rămaşi fără locuri de muncă spre ţările lor de origine, precum Nigeria.
În capitala Dublin, neobişnuit de întunecată, 25% din birouri sunt goale. Pe străzile centrelor comerciale întâlneşti secvenţe neîntrerupte de anunţuri: "to let", de închiriat. Primul element încurajator, potrivit observatorilor, este însă prestigiul şi credibilitatea celor două figuri-cheie care deţin astăzi cârma: ministrul de finanţe, Brian Lenihan, şi guvernatorul Băncii Centrale, Patrick Honohan, care ocupă acest post din luna septembrie 2009.
Primul – energic şi hotărât în pofida tumorii la pancreas de care suferă, având o puternică cotă de popularitate triplă comparativ cu cea a premierului Brian Cowen – pune în aplicare măsuri anti-deficit nepopulare dar absolut necesare. Este o ruptură faţă de generosul "welfare" din trecut. Cel de-al doilea este considerat un personaj independent şi străin de jocurile de putere care au dus la colapsul pieţei construcţiilor şi la creditele facile care au compromis creditarea.
Guvernul pregăteşte o lege financiară, mai precis o serie de legi financiare, de 3 miliarde pe an, care îşi propun să readucă raportul deficit-PIB la 3%, aşa cum prevede Pactul de stabilitate al UE. "Un obiectiv posibil de atins", spune Lenihan. Pentru a reuşi ambiţiosul plan, el reduce cheltuielile şi creşte taxele. Dar, aşa cum asigură el, nu şi foarte scăzuta "corporation tax" de 12,5% pe întreprinderile mari şi mici, căreia i se datorează o mare parte din meritul de a fi atras atâtea multinaţionale pe insula verde.
"Cele mai draconice reduceri de cheltuieli – spune numărul unu al "Industrial Development Agency" (IDA, o agenţie public-privat care promovează investiţiile străine în Irlanda) – vor fi reducerea numărului de angajaţi publici (astăzi circa 400.000, ceva mai puţin de o zecime din locuitori) şi reducerea salariilor într-o măsură ce va varia, în funcţie de cazuri, de la 8% la 34%".
Sunt măsuri excepţionale pentru ceea ce Honohan defineşte "o recesiune excepţională". În ceea ce-l priveşte, Banca Irlandei a adoptat măsuri tot atât de severe. În Anglo Irish Bank, instituţia-abis naţionalizată ulterior, statul a injectat 25 de miliarde de euro. Sistemului de credit i s-au administrat, în plus, două pilule foarte amare. Prima este reducerea cu aproximativ jumătate a valorii nominale pe care "bad bank" Nama (National Asset Management Agency) a plătit-o băncilor pentru titlurile toxice. A doua este creşterea capitalului de rezervă (core tier 1) pe care băncile trebuie să-l deţină în casă ca garanţie a pierderilor.
Vor fi, oare, eficiente, aceste măsuri?, se întreabă Corriere della Sera. "Va fi nevoie de timp dar vom ieşi din criză. Creşterea din anii trecuţi, bazată pe exporturi, pe atragerea investiţiilor externe şi pe un nivel optim al instruirii, se sprijinea pe fundamente solide", a afirmat Hinohan.
Sursa: Romania Libera
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
