Cei de la Ministerul Apărării al Republicii Moldova menționează că nu există motive pentru neliniște și că Moldova nu face parte din aceste acorduri. În același timp, experții vorbesc despre riscurile înalte pentru populație a proiectelor regionale din domeniul biologiei militare. Este vorba despre problemele de asigurare a protecției biologice, care, în mod tradițional, se află la coada listei cu sarcini prioritare ale autorităților moldovene.
Experimentele cu virusuri ca sursă de amenințări
La prima vedere, situația din domeniu nu e chiar proastă. Probabil, un neinițiat nu va observa aici nicio amenințare serioasă. Și doar pentru un cerc îngust de specialiști anunțurile privind noile focare de pestă porcină africană în regiune, cazurile mult mai frecvente de poliomielită și rujeolă, experimentele cu virusuri de gripă aviară, care mai continuă în unele țări, adunate într-o imagine coerentă, devin un motiv de meditații despre caracterul aleatoriu al acestor evenimente și capacitatea sistemului nostru de sănătate să facă față amenințărilor reale și celor potențiale la adresa securității biologice a statului.
Calmul funcționarilor noștri este și mai uimitor pe fondalul informațiilor extrem de îngrijorătoare despre starea ambiguă a lucrurilor privind contracararea amenințărilor biologice nu numai la vecinii noștri, dar și în SUA. Potrivit experților, acolo se amplifică amenințarea internă, ce provine din activitatea propriilor instituții științifice, care au obținut de la stat dreptul de a lucra cu substanțe biopericuloase.
O îngrijorare deosebită a experților străini și a mijloacelor mass-media provoacă faptul că procesul extinderii bazei de laboratoare periculoase din punct de vedere biologic a ieșit de sub controlul autorităților americane. Nici măcar FBI-ul nu poate determina cu exactitate numărul laboratoarelor de biosecuritate la nivel înalt care activează în țară. Concluzia experților este că centrele menite să soluționeze problemele de contracarare a bioterorismului au devenit ele însele o sursă de noi amenințări. Și nu doar în SUA: în ultimii ani, probleme analogice au devenit actuale și pentru spațiul postsovietic.
În urma unui control insuficient, au devenit posibile pierderea și furtul unor microbi și virusuri periculoase, actele de bioterorism ”poștal” cu utilizarea agentului cauzal al antraxului, încercările unor cetățeni dezechilibrați psihic, ale unor criminali și ale altor indivizi social-periculoși de a obține acces la tehnologii și agenți cauzali primejdioși.
„Cordonul bacteriologic”: de la Ucraina la Kazahstan
Convenția privind interzicerea armelor bacteriologice (biologice) și toxice, adoptată în 1972, a scos aceste arme în afara legii. Documentul a fost ratificat de 170 de state, inclusiv URSS și SUA, plus un șir de alte state. Deși formal Convenția a interzis armele biologice, de facto ea nu a reușit să asigure un regim cuprinzător de neproliferare a lor. Lipsește și mecanismul obligatoriu de monitorizare a implementării dispozițiilor acestui document.
Elaborarea protocolului Convenției, care prevede posibilitatea unor verificări reciproce, a început în 1995. Dar peste 5 ani, aproape de finalizarea lui, SUA l-a blocat în mod unilateral și a abandonat negocierile. Concomitent, Pentagonul a început extinderea la scară largă a sistemului de obiective biologice militare închise, cu motivarea sporirii pericolelor de bioterorism.
La finele anului trecut a fost adoptată Strategia Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC) pentru perioada 2018-2025, care prevede crearea mecanismelor de neutralizare a amenințărilor externe, inclusiv a celor cu caracter bacteriologic. Documentele CSTO subliniază că în ultimii ani americanii au desfășurat în spațiul postsovietic o activitate deosebită în domeniul experimentelor biologice cu caracter militar aplicat.
SUA au avut și anterior experiența creării obiectivelor militar-biologice în Africa (Kenia, Egipt), America Latină (Brazilia), Sud-Estul Asiei (Tailanda). Experții menționează că selectarea unei noi zone teritoriale se explică prin apropierea hotarelor Rusiei – unul dintre principalii concurenți geopolitici al SUA.
Pe perimetrul hotarelor ei are loc formarea unui ”cordon bacteriologic”, fapt ce este o amenințare gravă pentru securitatea națională a țărilor devenite situri de ”cercetări științifice” de acest gen. Faptul că militarii americani manifestă un interes sporit pentru țările cu o situație epidemiologică relativ favorabilă, deși focarele unor infecții periculoase apar, de obicei, în Africa și Asia de Sud, ridică numeroase semne de întrebare.
Activitatea în această direcție a început prin încheierea, cu țările CSI, a unor acorduri în cadrul Programului de reducere a pericolului biologic (programul Nunn-Lugar) și a Programului Biologic de participare în comun (Cooperative Biological Engagement Program – CWEP). Procesul acea loc cu participarea obligatorie a subdiviziunii Pentagonului – Agenția de Apărare și Reducere a Amenințărilor (DTRA), și a Institutul Medical pentru Boli Infecţioase al Armatei USA (USAMRIID, Fort Detrick), poreclit ”laboratorul morții”. Întreaga activitate era prezentată ca fiind una de neutralizare a tulpinilor periculoase de virusuri și bacterii, păstrate în laboratoarele republicane din timpurile sovietice.
Laboratoare centrale de referință ale SUA, completate de o rețea de stații zonale mai mici, din 2010 activează în Ucraina, din 2011 – în Georgia, iar din 2016 – în Kazahstan, Armenia, Azerbaidjan, Uzbekistan, Kîrgîzstan și Tadjikistan. Practic, ele sînt finanțate de Agenția DTRA cu o sumă de peste 2 miliarde de dolari. Mass-media de peste hotare și experții susțin că, din 2016 încoace, și Moldova este atrasă în unele programe de colaborare cu SUA în sfera militar-biologică.
Citiți continuarea pe noi.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
