Pragmatism sau o solutie de moment?

In editia de astazi va prezentam cateva concluzii formulate in cadrul emisiunii „Dezbateri si sinteze de politica externa”, pusa pe post la radio „Vocea Basarabiei” pe 11 octombrie. Victor Chirila, director Executiv interimar la Asociatia pentru Politica Externa (APE) si Radu Vrabie, coordonator de programe in cadrul aceleiasi institutii, au discutat despre semnificatia situatiei cand RM opteaza pentru integrarea europeana, dar ramane in cadrul Comunitatii Statelor Independente (CSI). Emisiunea este realizata de APE in colaborare cu Agentia de stiri si analize Imedia si cu asistenta Fundatiei germane „Friedrich Ebert” (FES).

Summit-ul CSI: asteptari si rezultate

Victor Chirila: Nu cred ca summit-ul CSI de la Chisinau avut o semnificatie deosebita, mai ales, pentru RM, deoarece, in ciuda efortului pe care il depune Comunitatea, ea nu are capacitatile necesare pentru a implementa ceva. Ea nu are niste institutii supranationale, buget, iar statele membre au obiective de politica externa diferite, se confrunta cu probleme interne, in mare parte, diferite si au niveluri de dezvoltare diferite.

Radu Vrabie: Eu cred ca, intr-un fel, RM a avut nevoie de acest summit. Organizarea lui la nivel inalt si pragmatismul de care a dat dovada noua conducere a RM au temperat temerile in problematica transnistreana si tensiunile din randul populatiei rusofone, care a fost supusa unor campanii de dezinformare, mai ales in problema relatiilor cu Romania. In acelasi timp, insa, vedem ca, totusi, tematicele abordate in cadrul CSI au mai mult o importanta pentru Rusia, pentru pozitia interna a presedintelui Medvedev si a premierului Putin.

Mai cred ca, din punct de vedere pragmatic, este important sa evitam discutiile despre iesirea din CSI, sa intarim relatiile bilaterale cu toate tarile membre, dar, in acelasi timp, sa continuam sa lucram de facto in vederea integrarii europene a RM. In cele din urma, treptat, vom vedea ca aflarea concomitenta in CSI si UE e dificila din cauza diferitelor standarde. Consider ca subiectele legate de parasirea CSI, aderarea la NATO, avantajele si costurile integrarii in UE, trebuie dezbatute pe larg la TVM cu participarea adeptilor si a adversarilor unui sau altui curent de gandire.

Victor Chirila : CSI si-a propus crearea zonei comertului liber, crearea uniunii vamale, a unui areal economic unice, si-a propus sa elaboreze politici comune in domeniul transportului, comunicatiilor, agriculturii, politicii sociale etc. Aceste obiective trebuia sa ajute CSI sa devina o a doua UE in Europa de Est. Dar acest lucru nu s-a realizat si astfel este subminata insasi ratiunea existentei CSI.

Comunitatea mai exista, in mare parte, datorita interesului Rusiei de a-si asigura dominatia asupra acestui spatiu. In acelasi timp, Bruxelles-ul, UE devin tot mai atragatoare pentru RM. Atat din punct de vedere al valorilor democratice, politice, cat si al standardelor de viata, a standardelor economice. Peste 70% din cetatenii RM vad viitorul tarii lor in cadrul UE. Abandonarea CSI de catre RM este inevitabila si ea va fi impusa, inainte de toate, de vointa poporului.

De ce s-a intalnit Medvedev cu Lupu?

Victor Chirila: Cred ca dl Medvedev trimite un semnal Partidului Comunistilor ca situatia se schimba in RM, ca Rusia este gata sa initieze relatii nu doar cu PCRM, ci si cu alte partide. Dl Lupu a trimis in ultimul timp semnale incurajatoare pentru Moscova: si ca va fi pastrata neutralitatea RM, ca aderarea la NATO nu este un obiectiv major al actualei guvernari, chiar daca vor fi initiate anumite parteneriate cu NATO in domeniul reformei sectorului de securitate.

Aceste mesaje nu puteau sa fie ignorate de Moscova. Kremlinul intelege ca, dupa alegerile din 29 iulie, in RM au loc niste transformari: apare o noua elita, mai tanara, care a fost educata in capitalele UE, in universitatile europene, are alte viziuni, este mai pragmatica, nu are stereotipurile si preconceptiile din timpul sovietic si cu aceasta elita pro-occidentala trebuie de gasit un limbaj comun Cred ca summit-ul CSI s-a transformat, in cele din urma, intr-o oportunitate pentru noua guvernare de a transmite Moscovei ca la Chisinau au aparut noi oameni de stat, care inteleg ce inseamna interesul national, care inteleg ce inseamna interesele marilor puteri si ale partenerilor in aceasta regiune si, in acelasi timp, sunt dispusi sa promoveze o politica coerenta, previzibila, transparenta pentru toti partenerii. Consider ca toti actorii politici, care sunt parte a coalitiei, au reusit acest lucru de minune.

Radu Vrabie: Eu cred ca intalnirea dintre dl Medvedev si dl Lupu era previzibila, tinand cont de experienta Rusiei. Iar rusii si-au schimbat strategia fata de statele CSI si deja nu mai pun miza pe cineva anume pana la sfarsit, indiferent daca el pierde sau nu alegerile. Moscovas lucreaza cu conducerea dorita de electorat. Vedem relatiile cu Iulia Timosenko si cele cu presedintele Kargazstanului.

Relatia Chisinau – Bucuresti

Radu Vrabie: Cred ca RM are o posibilitate reala de a remedia relatia cu Romania. Caci, noi avem mai multa nevoie de sprijinul Romaniei decat Romania de sprijinul RM. Ma refer la relatiile economice, deoarece Romania este principalul nostru partener economic. Avem nevoie, desigur, de sprijinul Romaniei si de experienta Romaniei in procesul nostru de integrare europeana, avem nevoie de remedierea si reluarea dialogului la toate capitolele, cresterea nivelului lor si evitarea conflictelor inutile, a conflictelor „mitologizate”, cum le-as zice eu, cu declaratii pentru uz intern, care erau facute la Bucuresti, cu declaratii pentru uz intern care erau facute la Chisinau…

Trebuie sa evitam propaganda ce ar putea afecta sau rani orgoliul unei parti a cetatenilor din RM, ce ar putea turna apa la moara separatistilor din Tiraspol. Azi Romania e a doua tara ca partener economic pentru regiunea transnistreana si, intr-un moment oarecare, o abordare pragmatica intre Chisinau si Bucuresti ar da o posibilitatea si locuitorilor din partea stanga a Nistrului sa inteleaga ca Romania nu vrea sa cucereasca acest teritoriu, sa-i inrobeasca pe toti cei care nu vorbesc limba romana. Astfel, intr-un termen mediu, ar putea fi rezolvate anumite probleme si in domeniul conflictului transnistrean.

Victor Chirila: S-au facut deja unii pasi. A fost anulat regimul discriminatoriu de trecere a frontierei pentru cetatenii Romaniei, care sunt si cetateni europemni, un regim care incalca angajamentele noastre asumate in cadrul acordului de facilitare a regimului de vize, semnat cu UE in 2007. Exista deschidere din ambele parti, exista mai multa flexibilitate, exista dorinta de a depasi acele probleme care s-au acumulat in ultimii ani. Eu sper ca evolutiile politice de la Bucuresti nu vor afecta semnarea cat mai curand posibila a Conventiei privind micul trafic la frontiera, pentru ca acest lucru este asteptat de foarte multi oameni in RM.

Totusi, pentru a pune relatiile noastre cu Romania pe un fagas normal, coerent si stabil, semnarea Acordului de frontiera sau semnarea Tratatului politic trebuie sa faca parte dintr-o viziune mai larga de dezvoltare a relatiilor noastre – o viziune care sa fie impartasita atat de Chisinau, cat si de Bucuresti. Or, o astfel de viziune nu exista in prezent intre RM si Romania. Ea nu a existat niciodata. Ambele capitale trebuie sa renunte la viziunile de pana acum, sa se conformeze realitatilor si momentul important pe care trebuie sa-l retina politicienii de la Bucuresti si de la Chisinau este ca aceste doua state doresc sa se regaseasca impreuna in UE.

Chisinaul si politicienii de aici trebuie sa aiba curajul sa recunoasca faptul ca drumul nostru catre UE trece prin Romania. Inainte de toate, acest lucru inseamna ca RM trebuie sa fie conectata la spatiul economic al UE prin infrastructuri concrete. Aici ma refer la poduri moderne peste Prut, la drumuri moderne – care sa ne uneasca cu Romania si prin Romania cu UE; la cai ferate moderne – care sa ne lege cu reteaua de cai ferate din UE; ma refer la gazoducte care sa ne uneasca cu reteaua de gazoducte din Romania si, prin gazoductele din Romania, cu viitoarea conducta de gaze naturale Nabucco.

De asemenea, e nevoie sa fim conectati prin retele electrice moderne cu retelele electrice din UE. Acestea sunt niste proiecte concrete, care nu necesita multe discutii politice, ci mai curand vointa politica din ambele parti si dorinta de a gasi resursele necesare pentru a construi aceasta infrastructura. Avem deja promisiuni din partea SUA si a UE de a ne ajuta sa finantam in parte anumite lucrari infrastructurale, cum ar fi reconstructia si modernizarea drumurilor sau modernizarea retelelor electrice.