IT&C

O basarabeanca a fost selectata pentru cel mai prestigios premiu de istorie din Franta

Dupa ce TIMPUL a publicat un interviu in exclusivitate cu Stella Ghervas, originara din Basarabia, directoare de studii la Institut d’Etudes Avancées din Paris si la Maison des Sciences de l’Homme din Paris , Academia de Stiinte din Moldova (ASM) ne-a sprijinit in demersul de a ne promova si acasa marile personalitati emigrate, dar si de a ne intineri Academia.

Amintim ca, recent, in cadrul unei ceremonii somptuoase, istoricul Stella Ghervas a fost distinsa cu prestigiosul Premiu Guizot 2009 al Academiei Franceze, pentru volumul “Réinventer la tradition. Alexandre Stourdza et l’Europe de la Sainte-Alliance” (Reinventarea traditiei: Alexandru Sturza si Europa Sfintei Aliante), editat la Honoré Champion Éditeur din Paris. Acest premiu a fost acordat in premiera istorica pentru o personalitate din Basarabia. In semn de apreciere si recunostinta pentru promovarea peste hotare a patrimoniului istoric si cultural national al tarii noastre, ASM ii acorda, azi, Diploma de Merit. Distinctia ii va fi inmanata cercetatoarei Stella Ghervas in cadrul sedintei festive a Consiliului Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica al ASM.

Stella Ghervas, basarabeanca premiata de Academia Franceza, recunoscuta si acasa

„Sunt extrem de fericita si onorata sa primesc aceasta distinctie prestigioasa din partea ASM, care are o semnificatie speciala pentru mine. Acum 18 ani, cand am inceput primele mele investigatii, care au dus la cartea premiata, m-am oprit pentru doua luni, chiar aici, la Academie, in drumul meu de cercetator stiintific intre Sankt-Petersburg si Bucuresti. A ma afla aici astazi, dupa atatia ani, e un fel de a ma intoarce acasa si sunt nespus de fericita”, ne-a marturisit cercetatoarea.

„Personajul cartii mele, Alexandru Sturza, a fost un intelectual si un diplomat de origine greco-romana din prima jumatate a secolului XIX, care a activat in diplomatia rusa si europeana. El a fost redactorul primului tratat european, semnat de toate statele continentului, cel al Sfintei Aliante, autorul primului statut al Basarabiei de dupa anexare, dar mai ales el si-a dorit sa fie un mesager al lumii in care traia, a celei ortodoxe, in Occident – o lume atrasa de prosperitatea materiala si de progresul modernizator, dar, in acelasi timp – o lume doritoare sa-si conserve traditia sa seculara, cea bizantina, din ce in ce mai marginalizata de procesul de secularizare si de nationalizare.

In fond, aceasta dilema este actuala si astazi. Sa fi fost Alexandru Sturza un vizionar? Visul sau de unificare pacifica a intregii Europe pare sa se concretizeze astazi, cu extinderea Uniunii Europene, incepand cu 2004, in directia Estului si Sud-Estului European. Aceasta recunostinta intelectuala, pe care si-a visat-o si pe care, cred, o merita, ii vine intr-un fel astazi, doua secole mai tarziu. Distinctia imi da speranta pentru viitorul acestei Europe, a unei Europe unite, dar si largite”, a spus Stella Ghervas.

Alaturi de somitatile din lumea francofona

Precizam ca Premiul Guizot al Academiei Franceze i-a fost decernat, sub Cupola Academiei Franceze, chiar de presedinta Academiei – dna Hélène Carrère d’Encausse. Singura ceremonie anuala publica a Academiei Franceze la care se acorda premiile prestigioasei institutii, cu solemnitatea ei traditionala, este intotdeauna un eveniment impozant. Si a figura printre laureati este o mare onoare, pentru ca Academia nu-i doar o institutie de scriitori si oameni de stiinta renumiti. Ea este, mai ales, protectoarea si arbitrul limbii franceze.

„Participarea la o ceremonie spectaculoasa a Academiei Franceze a fost un moment, cred, unic in viata mea! „Garda Republicana („La Garde Républicaine”) a Republicii Franceze saluta cu onoare, batand tobele, fiecare laureat si invitatii lui, dar si academicienii Academiei Franceze. Am avut fericirea sa fiu insotita de tatal meu, venit cu aceasta ocazie la Paris, si de cativa prieteni elvetieni si francezi. Cea mai mare bucurie a mea a fost de a ma afla printre foarte rarii autori, laureati ai acestei „batrane institutii”, creata in 1635 de chiar cardinalul Richelieu”, a mentionat cercetatoarea.

Surprizele Stellei Ghervas nu s-au epuizat aici. Mai nou este ca acelasi volum despre Alexandru Sturza este nominalizat pentru cel de-al XXIII-lea Grand Prix d’Histoire Chateuabriand (Marele Premiu de Istorie Chateaubriand), care este considerat in Franta premiul cel mai prestigios in domeniul istoriei (in afara premiilor Academiei) si care marcheaza cea mai buna carte de istorie a anului.

Din cele peste 1400 de carti de istorie publicate in Franta in 2009, pentru Premiu Chateaubriand a fost facuta initial o pre-selectie si apoi o selectie definitiva de zece carti. Mentionam ca, printre autorii volumelor selectate, Stella Ghervas este singura de origine ne-franceza si ca majoritatea candidatilor sunt somitati, istorici si scriitori recunoscuti in Franta si in lumea francofona.

Marele Premiu de Istorie Chateaubriand 2009 recompenseaza operele de cercetare istorica sau de istorie literara, o editie critica substantiala sau o fictiune, fondata pe cercetari istorice serioase. Fondat in 1987, acest premiu prestigios este dotat de Consiliul General francez (al regiunii des Hauts-de-Seine) – 15.000 Euro – si a fost deja atribuit unor mari personalitati, istorici si literati – Jacqueline de Romilly, Gérard de Senneville, Paul Veyne si Emmanuel de Waresquiel. Printre fostii laureati ai premiului se numara si Jacqueline de Romilly, academicianul cel mai in varsta al Academiei Franceze (98 de ani!) si alte personalitati, precum Paul Veyne, Emmanuel de Waresquiel, considerati ca cei mai remarcabili istorici si scriitori in viata.

Autor: Angelina Olaru

Foto: Christophe Delory

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *