Astăzi 26 Septembrie 2021, Duminică - Ultima actualizare la ora 10:58
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Actualitate 7 Iulie 2010, ora 05:58    Din editia print

O altă zi neagră din istoria noastră

Marime Font
Imagini: 2

Ieri s-au împlinit 61 de ani de la cel de-al doilea val al represiunilor staliniste din 6-7 iulie 1949, când din rădăcina neamului nostru au fost rupţi peste 120 de mii de compatrioţi. Pentru prima dată, la manifestările de comemorare a participat conducerea de vârf a R. Moldova, inclusiv deputaţi, miniştri şi alţi oficiali.

În dimineaţa zilei, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a fost inaugurată expoziţia de fotografii, scrisori ale deportaţilor şi alte exponate de epocă, având genericul „Persoane încarcerate”. Prezent la inaugurare, prim-ministrul Vlad Filat a declarat că la Chişinău va fi deschis un muzeu al deportaţilor, pentru care a şi fost alocat un sediu pe strada Bucureşti, colţ cu Bănulescu-Bodoni. La ora 10.00, la piatra comemorativă din faţa Gării s-au adunat reprezentanţi ai familiilor celor deportaţi atât în primul val (13 iunie 1941), cât şi în cel de-al doilea (6 iulie 1949) din întreaga republică. Vasile Busuioc, originar din satul Hârtopul Mare, Criuleni, ţinea o pancartă pe care scria: „Ne-a fost furată averea şi am lucrat în Siberia şapte ani pentru… patru lei şi 50 de bani!”. El ne-a declarat că a muncit şapte ani în Siberia cu o bucăţică de pâine de secară pe zi, iar acum aşteaptă să fie despăgubit. O altă victimă a regimului, Lucia Scorţescu, ne-a spus că în 1941, când avea nouă ani, a fost dusă în Siberia, iar tatăl ei a fost coborât din tren şi împuşcat. Acum, ea are trei procese de judecată cu statul, două dintre care se află pe rol la CEDO.

Apoi a avut loc un miting de comemorare, organizat de Primăria Chişinău împreună cu Asociaţia foştilor deportaţi şi deţinuţi politici. Moderatorul manifestării, artistul Sandu Grecu, a amintit, între altele, că Pactul Ribbentrop-Molotov a avut consecinţe tragice pentru populaţia românească din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. El a menţionat că anexarea acestor provincii româneşti la URSS a fost urmată de acţiuni represive şi de deznaţionalizare a românilor din aceste teritorii de către regimul stalinist - deportări în masă, dar şi trimiterea a zeci de mii de persoane la muncă forţată în Siberia şi Kazahstan, de unde mulţi nu s-au întors nici până astăzi. După momentul de reculegere, a avut loc un parastas săvârşit de un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei.


Primarul Dorin Chirtoacă a salutat prezenţa conducerii de vârf a RM şi a constatat că adevărul despre crimele regimului comunist trebuie spus până la capăt. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a amintit că, după 6 iulie 1949, represiunile au continuat, mai mulţi români basarabeni fiind condamnaţi sau împuşcaţi. La rândul său, premierul Vlad Filat a declarat că este pentru prima dată când comemorăm victimele deportărilor fără sârma ghimpată de la Prut şi, tot pentru prima dată, în faţa Parlamentului a fost inaugurată o piatră în memoria victimelor ocupaţiei sovietice. El a mai spus că Guvernul şi-a asumat sarcina de a-i despăgubi pe foştii deportaţi, până acum această misiune fiind pe umerii autorităţilor publice locale. Printre cei care au luat cuvântul la miting au fost şi deputaţii Serafim Urecheanu şi Marian Lupu, acad. Mihai Cimpoi, precum şi artistul plastic Iurie Platon, autorul machetei monumentului în memoria victimelor deportărilor.

Un articol de:
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 26 Septembrie 2021, ora: 10:58

Emil Hurezeanu: Ce moștenire lasă Angela Merkel și care sunt surprizele, mizele și impactul alegerilor din Germania

Emil Hurezeanu: Ce moștenire lasă Angela Merkel și care sunt surprizele, mizele și impactul alegerilor din Germania

 Deloc „de fier”, fiica unui pastor protestant din RDG, niciodată înaintea timpului ei, dar mereu gestionându-și epoca atent, Angela Merkel va rămâne în panteonul liderilor nonprovidențiali, dar pe măsură și în folosul germanilor și al...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)