Actualitate

O altă zi neagră din istoria noastră

În dimineaţa zilei, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a fost inaugurată expoziţia de fotografii, scrisori ale deportaţilor şi alte exponate de epocă, având genericul „Persoane încarcerate”. Prezent la inaugurare, prim-ministrul Vlad Filat a declarat că la Chişinău va fi deschis un muzeu al deportaţilor, pentru care a şi fost alocat un sediu pe strada Bucureşti, colţ cu Bănulescu-Bodoni. La ora 10.00, la piatra comemorativă din faţa Gării s-au adunat reprezentanţi ai familiilor celor deportaţi atât în primul val (13 iunie 1941), cât şi în cel de-al doilea (6 iulie 1949) din întreaga republică. Vasile Busuioc, originar din satul Hârtopul Mare, Criuleni, ţinea o pancartă pe care scria: „Ne-a fost furată averea şi am lucrat în Siberia şapte ani pentru… patru lei şi 50 de bani!”. El ne-a declarat că a muncit şapte ani în Siberia cu o bucăţică de pâine de secară pe zi, iar acum aşteaptă să fie despăgubit. O altă victimă a regimului, Lucia Scorţescu, ne-a spus că în 1941, când avea nouă ani, a fost dusă în Siberia, iar tatăl ei a fost coborât din tren şi împuşcat. Acum, ea are trei procese de judecată cu statul, două dintre care se află pe rol la CEDO.

Apoi a avut loc un miting de comemorare, organizat de Primăria Chişinău împreună cu Asociaţia foştilor deportaţi şi deţinuţi politici. Moderatorul manifestării, artistul Sandu Grecu, a amintit, între altele, că Pactul Ribbentrop-Molotov a avut consecinţe tragice pentru populaţia românească din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. El a menţionat că anexarea acestor provincii româneşti la URSS a fost urmată de acţiuni represive şi de deznaţionalizare a românilor din aceste teritorii de către regimul stalinist – deportări în masă, dar şi trimiterea a zeci de mii de persoane la muncă forţată în Siberia şi Kazahstan, de unde mulţi nu s-au întors nici până astăzi. După momentul de reculegere, a avut loc un parastas săvârşit de un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei.

Primarul Dorin Chirtoacă a salutat prezenţa conducerii de vârf a RM şi a constatat că adevărul despre crimele regimului comunist trebuie spus până la capăt. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a amintit că, după 6 iulie 1949, represiunile au continuat, mai mulţi români basarabeni fiind condamnaţi sau împuşcaţi. La rândul său, premierul Vlad Filat a declarat că este pentru prima dată când comemorăm victimele deportărilor fără sârma ghimpată de la Prut şi, tot pentru prima dată, în faţa Parlamentului a fost inaugurată o piatră în memoria victimelor ocupaţiei sovietice. El a mai spus că Guvernul şi-a asumat sarcina de a-i despăgubi pe foştii deportaţi, până acum această misiune fiind pe umerii autorităţilor publice locale. Printre cei care au luat cuvântul la miting au fost şi deputaţii Serafim Urecheanu şi Marian Lupu, acad. Mihai Cimpoi, precum şi artistul plastic Iurie Platon, autorul machetei monumentului în memoria victimelor deportărilor.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *