Între aceste două „lumi paralele” mai există o lume a politicului, amplasată geografic în centrul Chişinăului, în perimetrul străzilor Puşkin, Bucureşti, Maria Cebotari şi bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt. Aici e „buricul” politic al pământului, aici se înghesuie toate televiziunile de ştiri, reporterii de la ziare şi agenţiile de ştiri. Din acest „buric” se extrag buletinele de ştiri, în aria lui se circumscriu comentariile partizane şi plictisitoare ale analiştilor. Seară de seară, suntem captivii acestei „lumi paralele”: se dezbate aprins ce a zis Lupu şi ce n-a zis Filat şi invers, se întorc pe toate feţele frazele înaripate ale lui Ghimpu, se pun cap la cap ameninţările lui Petrenco şi Muntean… În fiecare zi, de câteva ori pe zi, televiziunile ne servesc chipul drag şi luminos al lui Voronin, faţa frumoasă şi inteligentă a lui Mişin… În fiecare zi, de zeci de ori, aceleaşi feţe, aceleaşi fraze, aceleaşi argumente… Un străin, dacă ar dori să-şi facă o părere despre aceea ce este R. Moldova şi s-ar documenta din presa noastră, ar rămâne cu convingerea că R. Moldova este o ţară care nu are alte probleme de discutat decât problemele politice.
Mai există însă o Moldovă „paralelă”, care nu se vede la televizor şi nu se aude la radio. Ea este amplasată geografic dincolo de perimetrul străzilor amintite şi se întinde până la frontierele cu România şi Ucraina, populată de oameni simpli, departe de frământările politice din centrul capitalei, de care politicienii îşi amintesc doar în campaniile electorale. Problemele reale ale acestei lumi paralele nu se intersectează cu cele abordate de televiziuni.
Greşim profund atunci când îi atacăm pe bătrâni cu hurta, acuzându-i că îi votează pe comunişti şi trag ţara înapoi. Da, există asemenea bătrâni, dar mai există şi alţii, despre care noi nu scriem. …Am avut plăcuta ocazie să intru cu un buchet de flori la moş Gheorghe Copiimulţi din Măgdăceşti cu ocazia zilei sale de naştere. Moşul a bătut pe muchie 90 de ani. Dinamic, cu minte sănătoasă şi lucidă, cu ochi vii şi expresivi, dornic să-şi depene amintirile, înconjurat de copii, nepoţi şi strănepoţi, moşul este purtătorul de mesaj al celei de-a doua „lumi paralele”, a Moldovei sănătoase, a Moldovei profunde – Basarabia românească. S-a născut şi a copilărit în România Mare, a participat în război în cele două armate – română şi sovietică -, a supravieţuit foametea organizată de regimul sovietic, a gustat din „farmecul” colhozurilor şi sovhozurilor, a crescut o casă de copii harnici, deştepţi şi adevăraţi patrioţi ai Basarabiei româneşti, a salutat Declaraţia de Independenţă a R. Moldova şi a votat întotdeauna cu „ai noştri”, cum s-a exprimat el, „nu cu bolşevicii”. E veşnic în mişcare – „nici cei tineri nu se ţin din urma mea”, s-a lăudat el. Într-un cuvânt, moş Gheorghe Copiimulţi este un destin împlinit, un destin emblematic, el este „cartea de vizită” a Moldovei profunde. Dacă din mantia demnităţii noastre a mai rămas o zdreanţă, meritul e al bătrânilor din Moldova moşului Copiimulţi, a Moldovei inteligente, harnice, luptătoare, creştine, democrate şi româneşti. Aceasta e lumea lui moş Gheorghe Copiimulţi de la Măgdăceşti.
În această lume te simţi bine, în ea nici moartea nu mai vine… La mulţi, mulţi ani înainte, moşule Copiimulţi!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
