CSI / Rusia

Medvedev: Pe vremea URSS acum am fi fost în război cu Turcia

Medvedev a vorbit despre acest incident, care a stricat relaţiile dintre Moscova şi Ankara, precum şi despre tensiunile din Marea Baltică şi Marea Neagră şi interesele Rusiei în Siria, într-un interviu acordat revistei Times şi prezentat integral pe site-ul guvernului rus.

Era să… Doamne fereşte!

Problema conflictului îngheţat dintre Moscova şi Ankara a fost abordată de premierul rus, care nu a ratat ocazia să critice NATO în general şi Turcia în special. "Turcia nu s-a expus doar pe sine, ci întreagă Alianţa Nord-Atlantică, iar acesta este un gest extrem de iresponsabil. Ca să fiu sincer, dacă aşa ceva se întâmpla în perioada sovietică, ar fi fost o adevărată încurcătură, dacă nu – Doamne fereşte! – un război în toată puterea cuvântului. Liderilor NATO le revine responsabilitatea de a calma ţările membre care sunt gata de a provoca conflicte cu alte state", a mai spus premierul Rusiei.

"Assad nu are comandă"

Campania militară a Rusiei în Siria a început la sfârşitul lui septembrie 2015, anunţându-se că una dintre cele mai importante intervenţii militare realizate în mandatul lui Vladimir Putin.

Miza este uriaşă: de la stabilirea unui avanpost într-o regiune ameninţată de dezechilibrele politice apărute după declanşarea Primăverii Arabe, la o demonstraţie de forţă în faţa altor mari puteri militare din lume şi până la revendicarea meritului de a elimina una dintre cele mai importante ameninţări care vizează civilizaţia occidentală: gruparea teroristă Statul Islamic.

În acelaşi timp însă, intervenţia rusească în Siria s-a petrecut pe fondul unor tensiuni prea puţin ascunse între Moscova şi statele NATO, în special SUA, sprijinul militar acordat regimului Assad ridicând şi mai multe probleme în găsirea unor cai de dialog între cele două părţi.

Premierul Medvedev susţine însă că nu este vorba de o alianţa militară între Moscova şi Damasc, afirmând că, în ciuda aparenţelor, Rusia nu are de gând să întreţină o prezenţa militară permanentă în această zona a Orientului Mijlociu.

"Reiterez ceea ce au mai spus şi preşedintele Rusiei şi alţi colegi de-ai mei, Rusia nu intenţionează să rămână pentru totdeauna în Siria. Suntem acolo pentru o misiune specifică legată de apărarea intereselor naţionale. Chiar dacă intervenţia noastră a fost făcută în baza unei solicitări a preşedintelui Assad, acesta nu are comandă asupra forţelor ruseşti din Siria. În al doilea rând, îmi place să cred că toată lumea vrea să vadă în viitor Siria ca o ţară unificată în interiorul graniţelor sale istorice", a explicat şeful guvernului de la Moscova.

În cele 4 luni şi jumătate de raiduri aeriene constante ale aviaţiei ruseşti, forţele regimului Assad au reuşit să recucerească poziţii importante, pierdute în principal în faţă grupărilor rebele ale Opoziţiei, susţinute de Statele Unite şi aliaţii Washingtonului din regiune: Turcia, Arabia Saudită etc.

Assad, piesă de forţă

Ultimul asalt dat asupra oraşului Alep a pus în faţa Moscovei o serie de acuzaţii privind subminarea procesului de pace în regiune, în condiţiile în care reprezentanţii ONU intenţionau să aducă la masă discuţiilor liderii opoziţiei şi reprezentanţii guvernului de la Damasc.

"Eu cred, şi acesta este un punct personal de vedere, că odată ce se atinge pacea în Siria totul va trebui să ia sfârşit. Dacă, cu ajutorul nostru sau al Statelor Unite, preşedintele Assad se va aşeza la masă negocierilor cu persoanele cu care ar putea purta aceste discuţii (iar lista lor trebuie încă analizată) şi vor ajunge la un consens în ceea ce priveşte viitorul politic al Siriei, reformele democratice şi rolul sau în acest proces, care nu ar trebui ignorat, acela este punctul unde totul va trebui că totul să ia sfârşit", a specificat Medvedev.

Aceasta nu ar însemna însă o retragere imediată a trupelor ruseşti din regiune, a mai spus premierul Rusiei, menţionând că un alt punct de interes pentru Rusia este împiedicarea revenirii teroriştilor jihadişti ruşi sau din alte foste teritorii sovietice în Asia Centrală şi în Rusia.

Moscova a fost criticată pe plan internaţional după declanşarea raidurilor aeriene în Siria pentru bombardarea poziţiilor unor alte grupări rebele din zona, în afară celor ocupate de Statul Islamic.

Vedere generală: "Cu toţii sunt ucigaşi şi teoriști"

Spre deosebire de statele implicate în Coaliţia Internaţională, condusă de Washington, Rusia a avut de înfruntat ameninţarea directă a terorismului ISIL abia după ce a intervenit în războiul civil din Siria. O scuză a regimului de la Moscova în catalogarea rebelilor sirieni drept terorişti este apartenenţa acestora la unele culte islamice din care au luat naştere Statul Islamic şi Al-Qaida.

"Poţi să faci diferenţa între un membru ISIS şi unul al Jaish al-Islam sau Jabhat al-Nusra? Nici ei nu ştiu prea bine ce-i deosebeşte. Asta i-am explicat şi premierului francez, Manuel Valls. Cu toţii sunt ucigaşi şi terorişti", a făcut Medvedev cunoscut punctul de vedere al Moscovei în problema sectară din Siria.

O singură excepţie pare să fie pe placul şefului guvernului rus, cea a liderilor suniţi din Siria care se opun regimului Assad. Această probabil şi pentru ca minoritatea musulmană din Rusia, numărând între 18-20 milioane de persoane, este în proporţie de 88% sunita.

"În momentul în care se trimit trupe la sol, conflictul devine unul fără sfârşit. Acesta e pericolul", a mai declarat Medvedev, care a criticat poziţiile în favoarea unei intervenţii terestre în Siria ale americanilor, turcilor şi saudiţilor.

Sperietoare electorală?

Dmitri Medvedev nu a ratat şansa de a trimite câteva săgeţi către actuală conducere a structrurilor NATO, acuzând liderii alianţei nord-atlantice că sunt pe punctul de a iniţia un nou Război Rece.

"Nu am spus că ne aflăm într-un nou Război Rece, ci că deciziile NATO aduc această posibilitate din ce în ce mai aproape. Secretarul general al NATO a declarat că Rusia ar trebui izolată şi contingente militare ar trebui comasate la graniţele cu noi. Asta a ce seamănă, dacă nu a Război Rece?", a comentat premierul Rusiei.

Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia sunt printre ţările din sfera euro-atlantică speriate de o eventuală agresiune a Rusiei în regiunea.

În acelaşi timp, un incident fără precedent în ultima jumătate de secol s-a petrecut pe 24 noiembrie 2015, când aviaţia militară a Turciei, stat membru NATO, a doborât un bombardier rusesc aflat în misiune în Siria sub suspiciunea de violare a spaţiului aerian turcesc.

"Nu ne dorim nicio confruntare, nici în regiunea baltică, nici cu Turcia, niciunde. Avem tot felul de probleme economice de rezolvat. Aici trebuie să ne canalizăm resursele. (…) În ceea ce priveşte comportamentul unor ţări membre NATO faţă de noi, în ţările Baltice a devenit aproape o metodă de guvernare. Invoci teama de Rusia pentru a câştigă voturi", susţine liderul rus.

Cu toate acestea, conform proiecţiei bugetare pe 2017 a Departamentului de Apărare al Statelor Unite, principalul susţinător financiar al NATO, expunerea forţelor militare americane în regiunea Europei Centrale şi de Est va creşte de aproximativ 4 ori.

Mai multe analize efectuate de experţi militari americani au demonstrat că, de la anexarea Crimeii şi declanşarea crizei din Ucraina, Rusia rămâne cea mai mare ameninţare la securitatea Europei, vizate fiind ţări precum Moldova, România, Polonia, Cehia, Lituania, Letonia şi Estonia, ca şi stabilitatea poltica a întregului bloc comunitar. 

sursa: paginaderusia.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *