Proiectul va fi realizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, care va identifica o linie de finanţare europeană adecvată şi va beneficia de sprijinul celorlalte instituţii partenere.
„Consider că realizarea unui astfel de muzeu a devenit nu doar o necesitate, ci, înainte de toate, o obligaţie. După anul 1945, dar mai ales după 1990, satul românesc tradiţional a ajuns pe cale de dispariţie. Stilul rural de viaţă, cu săteanul foarte atent la ciclurile naturii, curat şi modest, a făcut loc unei vieţi hibride, nici ca la sat, nici ca la oraş. Iar oamenii sunt parcă tot mai puţin atenţi la regulile comunităţii. Comuniştii au construit la ţară blocuri urâte şi au dorit, prin planul de sistematizare a teritoriului din anii ‘70, să şteargă cu buldozerele de pe faţa pământului sute de sate; dar abia tranziţia de după 1990 a dat lovitura de graţie satului tradiţional”, a declarat primarul Mihai Chirica cu ocazia semnării acordului cu Tudorel Toader, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.
Depopularea masivă a satelor aflate la depărtare de centrele urbane, transformarea comunelor din imediata apropiere a marilor oraşe în suburbii, în aşa-zisele „localităţi dormitor”, dar şi numeroasele construcţii haotice şi inestetice ridicate în mediul rural de românii care au muncit în străinătate au modificat radical aspectul satului românesc.
„Moldova nu se poate lăuda cu sate monument ca în Ardeal, dar rigurozitatea şi disciplina ardeleneşti au fost înlocuite la noi cu o viaţă rurală plină de magie şi cu un sat pe măsură, minunat şi straniu, totodată. Alecsandri, Creangă, Eminescu, Garabet Ibrăileanu etc. au descris o lume rurală absolut superbă”, a menţionat Mihai Chirica. Primarul Iaşului este încrezător de succesul unui astfel de proiect, amintind despre Muzeul Satului din Bucureşti, care atrage anual mii de turişti, „doritori a pătrunde, fie şi pentru o oră, într-o lume atât de tainică”.
La Chişinău există un Muzeu al satului, în aer liber, amplasat în sectorul Botanica. Muzeul a fost inaugurat la 18 mai 1995, având drept scop reconstituirea satului basarabean din sec. XVIII–XIX.
Complexul muzeal se află în construcţie de mai mult timp, având până în prezent doar un singur monument: o biserică din lemn construită în anul 1642, adusă din localitatea Hirişeni (raionul Teleneşti) cu scopul de a fi restaurată şi salvată de intemperii.
Complexul (proiectul) muzeal urmează să se întindă pe o suprafaţă de 150 ha şi să cuprindă şase zone etnografice cu 165 de monumente: mori de vânt, mori de apă, biserici de lemn, case de locuit, anexe gospodăreşti, troiţe, un han, o crâşmă şi altele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
