Eveniment

Iurie Leanca: Integrarea europeana este un proiect eminamente geopolitic

– Dle Leanca, in sedinta de miercuri a Legislativului, proaspatul spicher Vladimir Voronin v-a reprosat ca bine a facut ca v-a eliberat din functia de viceministru de Externe, pe care ati detinut-o in perioada 1998 – 2001. Pentru ce anume v-ati invrednicit de o asemenea apreciere?

 – Inainte de toate, vreau sa fac o precizare de principiu: in octombrie 2001, eu n-am fost eliberat, ci mi-am dat demisia. Am facut-o pentru ca, la fel ca si acum, eram martorul unei schimbari de atitudine in ceea ce priveste formularea si promovarea obiectivelor de politica externa a RM.

Referitor la replica dlui Voronin, imi vine greu sa spun ce anume l-a suparat. Eu am iesit la microfon pentru a lua atitudine fata de interpretarea eronata din alocutiunea sa inaugurala de marti vizavi de ceea ce inseamna integrare europeana: o astfel de definitie poate avea consecinte grave asupra politicii interne si externe a RM. Am sperat ca declaratia va genera o dezbatere serioasa si iata ca, in loc sa primesc o replica pe fondul problemei – cu argumente si dovezi – m-am pomenit protagonistul unui atac la persoana. Si eu care stiam ca Parlamentul este un loc unde se dezbat problemele vitale ale tarii…
 

– Totusi, ce credeti ca l-a deranjat?

– Probabil, faptul ca i-am combatut afirmatia precum ca integrarea europeana nu este un proiect geopolitic pentru RM si ca asta nu inseamna ca mergem spre Occident, ci doar ne racordam la standardele democratice, sociale si economice. Eu am zis ca este o interpretare gresita a ceea ce reprezinta integrarea europeana, pentru ca nu se tine cont de esenta UE, dar nici interesele RM nu le reflecta. Pentru ca in 1997 inca, atunci cand am formulat obiectivul integrarii europene drept prioritar, am pornit de la ideea ca vrem sa aderam la o structura care nu doar promoveaza anumite valori si standarde economico-sociale, ci este si un generator de stabilitate si securitate.

Caci, precum ne arata si experienta tarilor central-europene care acum sunt in UE, integrarea in UE contribuie la sporirea securitatii energetice, politice, economice a respectivelor tari. Totodata, UE este in plin proces de consolidare a acestor identitati de politica externa si securitate – insasi titulatura lui Solana ne vorbeste de asta. UE este eminamente un proiect geopolitic. In ceea ce priveste riscul de a ne strica relatiile cu vecinul din Est, invocat de Voronin, am spus ca vecinul nostru imediat este Ucraina, care e mult mai avansata decat noi in procesul de integrare europeana, dar si cea euroatlantica. Noi am ramas in urma, iar dupa evenimentele postelectorale, reflectate cu maxima precizie in Rezolutia Parlamentului European, va trebui inca mult timp sa recuperam ca sa ajungem Ucraina.

– In acelasi discurs inaugural, Voronin vorbea inclusiv despre faptul ca trebuie inceput dialogul in societate, inclusiv cu Opozitia. Cum se leaga ideea de dialog cu asemenea replici?

– Pai nu prea se leaga. Dar nu replica in sine conteaza. In ultimii ani comunistii de la Chisinau au tot spus ca integrarea in UE este obiectivul lor prioritar. Dar, dincolo de lozinci, ei niciodata n-au explicat ce inteleg prin integrare europeana. Iar daca ne uitam la practicile aplicate de ei si pana la 5 aprilie, dar mai ales dupa aceasta data, iti dai seama ca ei habar nu au ce inseamna aceasta. Daca se vrea un dialog, haideti sa ne asezam la o masa, sa chemam si experti din afara daca nu sunt credibili cei de acasa, si sa discutam. Caci, bazandu-ma pe experienta mea de peste 20 de ani in politica externa, stiu exact ce inseamna UE, rolul si locul UE in context international si – insist – nu poti sa-l tratezi ca pe un club pentru probleme sociale si economice, care din cand in cand discuta si despre valori si de la care tu periodic mai ceri niste bani.

– Intr-un dialog recent cu Valentina Ursu la „Europa Libera” afirmati ca Europa nu ne va mai oferi un alt sprijin financiar atata timp cat Chisinaul nu-si va face temele…

– Acest lucru se desprinde clar din toate discutiile pe care le-am avut cu reprezentantii UE: asistenta doar pe baza de incredere nu ni se va mai da. Credibilitatea autoritatilor de la Chisinau a ajuns la un nivel jos de tot si pe viitor sprijinul financiar va fi conditionat de promovarea unor reforme veridice. In ceea ce priveste reactia institutiilor europene fata de evenimentele din RM, cred ca putem distinge doua etape clare: campania electorala (rezultatele alegerilor) si incalcarile flagrante ale drepturilor omului de dupa 7 aprilie. Daca in primul caz am mai fi putut intelege de ce UE se face ca nu observa ce se intampla aici, in al doilea caz Europa nu a mai putut sa taca. Dovada sunt si rezolutiile APCE si a Parlamentului European. De aceea, eu inclin tot mai mult sa cred ca sprijinul de care beneficiem noi va fi conditionat intr-o maniera tot mai mare de performanta noastra. Problema UE e ca nu este un stat, ci o uniune de 27 de state, motiv din care dureaza nitel pana la formularea unei pozitii unice. In momentul in care se ajunge la faza asta insa, cred ca vom vedea o pozitie mult mai clara si transanta vizavi de RM.

– Apropo de Rezolutia Parlamentului European. Grigore Petrenko, unul dintre ideologii de azi ai PCRM, a tot afirmat la diverse posturi TV ca Parlamentul European e un parlament ca multe altele, iar Rezolutia sa e una ordinara si nu are cum sa ne afecteze relatiile cu Europa.

– Parlamentul European nu este un parlament ca multe altele, este o structura supranationala, extrem de importanta. Si in momentul in care tu zici ca vrei sa te integrezi in UE, trebuie cel putin sa tii cont de parerea acesteia. Nu poti sa te integrezi alegand doar aspectele economic si social, bunaoara. Parlamentul European este, astazi, o institutie in evolutie care, odata cu ratificarea Tratatului de la Lisabona, va avea o capacitate de a influenta lucrurile pe plan intern si extern al UE mult mai mare. Nu este un parlament ce poate fi neglijat, iar Rezolutia sa este un document foarte important si pentru cei de la Comisia Europeana care, apropo, decid si asupra suportului financiar. In plus, cred ca mare parte a actualei legislaturi a Parlamentului European se va mentine si dupa alegerile europene din 7 iunie si sunt convins ca la subiectul nostru se va reveni si vom fi monitorizati cu atentie.

– Orice monitorizare conteaza atunci cand cei monitorizati vor sa tina cont de ea.

– Daca nu tii cont de acest lucru, inseamna ca recunosti ca ai folosit ideea de integrare europeana doar in scopuri electorale, iar atunci cand institutiile europene au inceput sa spuna lucrurilor pe nume, comunistii brusc au devenit reticenti… Ma conving inca o data ca ei, elementar, nu inteleg ce inseamna dialogul european. Dl Petrenko, apropo, daca a venit la Strasbourg, trebuia sa mearga cu noi impreuna, cu argumente, sa justifice actiunile Puterii si ar fi fost cel putin ascultat. El insa, prin atitudinea sa, nu a facut decat sa developeze fata reala a regimului comunist de la Chisinau.

– Spuneati, cu referire la declaratia lui Marianne Mikko precum ca „autoritatile RM isi imagineaza ca Europa este naiva”, ca lumea stie foarte bine ce se intampla la noi. Daca stie atat de bine, de ce i-a luat atata timp ca sa ne-o spuna? De ce a fost nevoie de 7 aprilie si represiunile ulterioare ca Europa sa vorbeasca? Caci, daca n-ar fi existat 7 aprilie, Puterea comunista ar fi reusit sa ramana in ipostaza de victima. Poate ca Europa chiar era naiva?

– Nu cred. Daca ne uitam in rapoartele prezentate de Comisia Europeana pe marginea Planului de Actiuni, vom gasi acolo anumite cuvinte de lauda – care nu sunt decat o norma de politete -, dupa care vin referintele la o serie de deficiente serioase ale regimului politic, care din pacate s-au perpetuat in societatea noastra. Altceva e ca autoritatile moldovenesti nu au vrut sa observe momentele in care se cereau schimbari profunde. Cam la fel a fost reflectata Rezolutia Parlamentului European la „Mesagerul” de la „Moldova 1” – foarte selectiv, fiind citate doar cateva aspecte pozitive, foarte generale insa, precum acela ca Moldova e un stat european… Dar cred ca aveti pe undeva dreptate – daca nu s-ar fi intamplat ceea ce s-a intamplat dupa 7 aprilie, limbajul europenilor ar fi fost la fel de moderat. Se explica si prin faptul ca, atunci cand vorbesc de Moldova, ei privesc lucrurile intr-un context mai larg – al relatiilor cu Romania, cu Ucraina, dar si cu Rusia. Si deseori ei aveau aceasta dilema falsa din punctul meu de vedere: daca vom fi prea duri cu RM, atunci conducerea de la Chisinau iarasi va face o turnura spre Est.

– Adica, ceva de genul „cu nebunul nu te pui…”.

– Cam asa. Dar e o dilema falsa, din simplul motiv ca optiunea europeana nu apartine PCRM, ci unei parti covarsitoare a societatii moldovenesti, pe care ei nu pot sa o ignore. In plus, sprijinul real politic si economic doar din Europa poate sa vina. Cum sa-l ignori in aceste conditii grave sociale si economice – a caror existenta au recunoscut-o abia dupa alegeri!? De unde o sa vina finantele? Ce se va intampla cu piata de desfacere? Iar dependenta noastra de factorul estic s-a diminuat in ultimul timp. Noi platim deja preturi aproape europene pentru gaze, piata estica s-a micsorat, remitentele vin mai mult din Occident. Deci, trebuie facuta o analiza la rece si nu sa trantim usa. Si nu cred ca o vor tranti – nu exclud insa ca vor incerca sa o inchida incet, fara zgomot. Indicii sunt multe. La Summitul de lansare a Parteneriatului Estic, bunaoara, Ucraina si Georgia au fost reprezentate la nivel de presedinte, iar Moldova – doar de un ministru.

– Cate din cele 29 de recomandari ale Parlamentului European – daca nu se intampla anticipate si comunistii raman la guvernare – ar putea fi realizate de noua-vechea Putere?

– Sunt chestii care ar putea fi realizate imediat, fara vreun cost suplimentar. Este vorba de eliberarea celor care sunt in arest si judecarea lor, daca sunt probe, in alte conditii. Accesul la asa-zisa Televiziune publica. Pentru aceasta nu e nevoie de investitii de 60 de milioane de euro. Sunt probleme mai dificile, cum ar fi reformarea justitiei, si acest proces necesita timp. Dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa incepi. Trebuie sa pornim aceste reforme reale, asta aducandu-ne beneficii de imagine si nu numai atat pe plan extern, cat si pe plan intern, in ochii cetatenilor.

– Mai multe organizatii neguvernamentale de la Chisinau au prezentat, recent, o Foaie de parcurs pentru depasirea crizei politice. Credeti ca vor tine cont de ea comunistii care, prin gura aceluiasi Voronin, si-a propus o colaborare mai stransa cu societatea civila?

– Este un document foarte bun si util. Un sir de elemente au fost formulate si in luarile de atitudine ale Partidului Liberal Democrat din Moldova – de exemplu, atunci cand vorbeam despre necesitatea conditionarii asistentei financiare pentru RM. Sustinem si ideea crearii unui fond ce ar urmari unde se duc finantarile europene. Pentru ca bani au venit foarte multi in RM – si pentru politie, si pentru justitie, si pentru administratia publica locala -, iar ce s-a facut cu ei nu prea se vede… Cat priveste colaborarea comunistilor cu societatea civila, am mari dubii – in tot cazul, cu asa-zisa societate civila „critica”. Exista nenumarate cazuri cand foarte multe idei formulate de aceasta societate civila, extrem de profesionista, si in domeniul politicii externe, si in cele social sau economic, pur si simplu au fost ignorate de Putere. Chiar daca vor colabora comunistii cu societatea civila, cred ca o vor face doar cu cea care le-a fost si le este obedienta. De expertiza „critica” ei nu au nevoie.

– Aveti vreo supozitie referitor la viitorul ministru de Externe? Caci de el va depinde ce se va intampla cu politica noastra externa…

– Nu cred ca conteaza foarte tare cine va fi. Pentru ca ministrii nostri au fost numiti pe alte motive decat cele de profesionalism si de la ei s-a asteptat altceva decat o prestatie profesionista. Ei au fost niste executori simpli ai deciziilor luate de altii. Motiv din care, desi s-a intamplat sa avem si ministri competenti ca indivizi, politicile promovate de ministerele lor fost dezastruoase.
 

– Va multumim pentru interviu.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *