Învăţăm afaceri noi la noi în ţară!

Pentru a beneficia de finanţare, moldovenii trebuie mai întâi să frecventeze cursurile antreprenoriale pentru a putea gestiona mai bine afacerea pe care o au sau pe care urmează să şi-o deschidă. Ajutaţi de profesori, consultanţi, chiar şi de ceilalţi „studenţi”, mulţi dintre ei îşi pot perfecta în cadrul orelor planul de afaceri. Unii mai tinerei, plini de idei, dar fără experienţă şi capital propriu, alţii mai copţi la minte şi cu finanţele pregătite pentru a le investi într-o afacere profitabilă, toţi sunt atenţi la ore, gata să îşi noteze orice idee sugerată de profesor. Astfel i-am surprins pe cei 16 participanţi la cursurile de instruire în cadrul programului PARE. Marea majoritate spun că vor să îşi deschidă o afacere la ei în localitate, pentru că nu mai vor să muncească peste hotare departe de familii, sau pentru că astfel se vor întoarce soţii sau soţiile, părinţii sau copiii de la munci din Italia sau din altă parte.

Primii nouă câştigători ai programului PARE

La 18 ianuarie au fost desemnaţi primii antreprenori care vor beneficia de finanţare. Până în prezent au fost depuse 14 cereri de finanţare în diferite domenii ale economiei naţionale: apicultură, agricultură, industria prelucrătoare şi servicii. Au fost acceptate nouă. Patru dintre cei al căror fiecare leu investit din remitenţe va fi suplinit cu un leu în formă de grant au deja o afacere, ceilalţi însă au iniţiat businessul în cadrul acestui program şi abia urmează să facă investiţiile.

Printre cursanţii actuali l-am întâlnit şi pe Adrian Duca, un tânăr de 29 de ani din Brânzeni, Teleneşti, care a deschis un centru de diagnosticare la Ungheni. Absolventul Facultăţii de Drept şi fondatorul centrului medical, Adrian este unul dintre cei nouă ale căror cereri au fost acceptate şi va primi un grant în valoare egală cu suma remitenţelor investite de el în centrul medical.

După ce a activat câţiva ani în administraţia publică centrală, beneficiarul proiectului a studiat intens piaţa şi a decis să deschidă în 2010 un centru de diagnosticare în oraşul Ungheni. „Avem un laborator imunologic, iar acum am deschis şi un cabinet ecografic. La Ungheni problema era chiar acută, pentru că acolo nu sunt cabinete ecografice, locuitorii fiind nevoiţi să se deplaseze în capitală pentru investigaţii”, spune Adrian Duca. El a apelat la program după ce a utilizat remitenţele părinţilor care muncesc în Italia de mai bine de opt ani – a procurat ecograful necesar pentru acest cabinet. Aici au fost create zece locuri de muncă atât pentru specialiştii din localitate, cât şi pentru cei din Chişinău. Unor specialişti de la Centrul Mamei şi Copilului li se asigură transportul, numai ca să vină la consultaţii. Juristul Adrian Duca a hotărât să investească în medicină pentru că, spune el, era necesar să deschidă o afacere şi „acolo unde este profit – merită să încerci să investeşti, respectiv, eu am încercat în domeniul medical”. Pe viitor, tânărul businessman planifică deschiderea şi a unui laborator biochimic pentru analiza sângelui recoltat de pacienţi.

„Studenţii” fac planuri de afaceri

Atentă la tot ce spune profesorul ca să nu-i scape ceva, Vera Mahu, o doamnă de vreo 50 de ani din satul Moleşti, raionul Ialoveni, spune că îşi doreşte o afacere de familie la ea în sat. Are doi feciori plecaţi în Italia care ar dori să revină la baştină. „Avem un magazin alimentar, dar nu prea avem profit. Feciorul mai mare lucrează la negru deja de opt ani şi vrea să revină în sat, dar la ce? Noi i-am propus lui să deschidem o casă de festivităţi, deja proiectul l-am pornit, dar am venit şi la cursuri că eu sunt femeie simplă de la ţară, de meserie cusătoreasă şi nu am mari cunoştinţe în afaceri”, spune Vera Mahu.

Lilian Andrieş a muncit ani la rândul în comerţ şi construcţii în Marea Britanie şi în Emiratele Unite şi, deşi are posibilitatea de a pleca din nou în unul din aceste state, a hotărât să îşi iniţieze propria afacere acasă. La una dintre pauze Lilian mi-a spus că încă nu a decis în ce domeniu să investească şi că speră că, în urma acestor cursuri, să elaboreze un plan bun care să garanteze rezultate bune şi de durată. „Capitalul necesar îl am, rămâne să decid unde să investesc”, afirmă tânărul de 29 de ani. Despre cursuri el spune că „ele conţin esenţialul pentru a putea ulterior liber să îţi pui pe picioare o afacere”.

Şi Svetlana Beiu, de 25 de ani, este încântată de cursuri, mai ales că până acum a stat acasă cu fetiţa de zece luni. Soţul ei lucrează de ceva timp în Spania şi de curând a hotărât să revină în ţară ca să îşi deschidă un business. „Vrea să aducă tehnologii inovative din Spania şi să deschidem o afacere de prestare a serviciilor auto: lustruirea caroseriei, vopsirea maşinilor, design inovator al caroseriei”, spune visătoare.

Tinerii au nevoie de sprijin

Autorităţile ar trebui să elaboreze proiecte şi pentru tinerii care iniţiază afaceri, şi pentru cei mai cu experienţă aparte deoarece ei au nevoie de suport diferit, consideră Gheorghe Caraseni, trainer-consultant în aspecte legale şi management. El declară că ar trebui să se implice nu doar Ministerul Economiei, dar şi Ministerul Tineretului. „Ar trebui alocate fonduri suplimentare pentru tinerii cu iniţiativă. Ei au mare nevoie de suport. Tineretul poate fi segmentat în fete şi băieţi, fiindcă fetele au posibilitatea să acceseze fonduri suplimentare de acolo de unde băieţii nu au – sunt foarte mulţi finanţatori internaţionali care acordă granturi pentru fete sau femei care vor să lanseze afacerile lor”, spune Gheorghe Caraseni. Acesta recomandă tinerilor care îşi fac planuri de afaceri să se reorienteze spre domeniul producerii unde, în opinia sa, sunt cele mai mari şanse de reuşită.

Programul de Atragere a Remitenţelor în Economie

Programul-pilot PARE 1+1 are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale emigranţilor moldoveni în dezvoltarea economică durabilă a R. Moldova şi se va desfăşura pe parcursul a 24 de luni. Programul este implementat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). Solicitanţii Programul PARE 1+1, care au obţinut deja finanţarea, intenţionează să deschidă brutării, patiserii şi mini-fabrici de îngheţată, iar în domeniul serviciilor se planifică de a se investi în autoservice, spălătorii auto, curăţătorii de haine, restaurante, case de nunţi şi magazine alimentare.