Pe aceste imagini pe care le instalau în acea dimineaţă erau imprimaţi nişte struguri din care vinul curge direct într-un pahar, iar mai dedesubt se putea citi inscripţia „Gustul Moldovei”. Genial de neinspirat! Unu, pentru că deja ar trebui să mai găsim şi alte simboluri ale noastre şi doi, pentru că gustul ţării noastre nu este numai ceea ce iese când dai la teasc.
Să ne imaginăm că, traversând Parisul, la un moment dat vedem 20-30 de panouri publicitare, amplasate la 5 metri distanţă, pe care să fie reprezentată o sticlă de vin, şampanie sau coniac cu inscripţia „Le gout de la France”! Ridicol. Sau în Moscova să fie instalat un panou arătând un lan de grâu sau un câmp de cartofi, o „stopkă” cu votcă, iar alături inscripţia „Вкус России”. În Mexic – agava şi techila, cu „El sabor de Mexico” sau, eventual, în Drochia – un şir de sfecle cu basamac, iar alături – deja tradiţionala inscripţie „Gustul nordului Moldovei”.
Mă bucur măcar că cei care au instalat publicitatea pe viaduct nu au scris „Gustul Moldovioarei”, aşa cum obişnuiesc să îşi numească ţara politicienii autohtoni, diminuându-i astfel din importanţă şi arătând cât e de nenorocită, mai ales că, de cele mai dese ori, îi spun şi „sărmana noastră Moldovioară”. Vi-l imaginaţi pe Sarkozy spunând „Frănţioara noastră" sau pe Obama, doinind „Americănioara noastră”?
Ludmila Andronic
(http://andronicisme.blogspot.com)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
