Analize

Euro, un vis al dreptei, care nu a funcÅĢionat

Moneda euro a scăzut până la pragul minim de schimb faÅĢă de francul elveÅĢian, pe când dobânzile titlurilor de stat italiene şi spaniole au crescut la niveluri-record. Acest ultim episod din criza zonei euro e rezultatul temerilor că Italia este acum contaminată. Cu o economie de 1,43 trilioane de euro şi o datorie de 1,75 trilioane de euro, Italia este prea mare ca să cadă, şi autorităÅĢile europene sunt alarmate. Deşi la ora actuală nu sunt multe motive de îngrijorare referitor la o creştere suficient de mare a ratei datoriei italiene, încât solvabilitatea ÅĢării să fie periclitată, pieÅĢele financiare reacÅĢionează în mod iraÅĢional şi fac să crească atât teama, cât şi perspectivele unei profeÅĢii auto/îndeplinite. Faptul că autorităÅĢile europene nu pot nici măcar să se pună de acord asupra felului în care trebuie să se ocupe de datoria Greciei – o economie de şase ori mai mică decât cea a Italiei – nu inspiră încredere în capacităÅĢile lor de a se descurca cu o criză şi mai mare.

Merită euro să fie salvat?

 Economiile mai slabe din zona euro – Grecia, Portugalia, Irlanda şi Spania – sunt deja confruntate cu perspectiva mai multor ani de constrângeri economice, inclusiv cu rate ale şomajului extrem de mari (16%, 12%, 14% şi, respectiv, 21%). Din moment ce scopul acestor suferinÅĢe autoprovocate este de a salva euro, trebuie să ne întrebăm dacă euro merită salvat. Să ne punem această întrebare din perspectiva majorităÅĢii europenilor care muncesc pentru a-şi câştiga traiul – adică dintr-un punct de vedere progresiv.
Se spune adesea că uniunea monetară – care include acum 17 ÅĢări – trebuie menÅĢinută pentru binele proiectului european. Acesta include idealuri nobile precum solidaritatea europeană, construirea unor standarde pentru drepturile omului şi integrarea socială, menÅĢinerea sub control a naÅĢionalismelor de extremă dreapta şi, bineînÅĢeles, integrarea economică şi politică pe care se bazează aceste progrese. Dar se creează o confuzie între uniunea monetară sau zona euro şi UE în sine. De exemplu, Danemarca, Suedia şi Marea Britanie fac parte din UE, dar nu şi din uniunea monetară. Nu este niciun motiv ca proiectul european să nu continue şi UE să nu prospere, fără euro.

Sunt motive temeinice pentru a spera că acest lucru se va întâmpla. Problema e că uniunea monetară, spre deosebire de UE, este un proiect liberal ambiÅĢios. Dacă acest lucru nu a fost clar de la începutul lui, ar trebui să fie dureros de clar acum, pe măsură ce economiile mai slabe ale zonei euro sunt supuse unor constrângeri care erau până acum rezervate ÅĢărilor slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare, prinse în ghearele Fondului Monetar InternaÅĢional şi ale guvernatorilor acestuia din G7. În loc să încerce să iasă din recesiune prin stimulări fiscale şi/sau monetare, aşa cum au făcut majoritatea guvernelor lumii în 2009, aceste guverne sunt obligate să facă tocmai contrariul, cu un preÅĢ social enorm. Rănilor li s-au adăugat insulte: privatizările din Grecia sau „reforma pieÅĢei muncii” din Spania; efectele regresive ale măsurilor adoptate asupra distribuirii veniturilor şi a bogăÅĢiilor; micşorarea şi slăbirea statului-bunăstare, în timp ce băncile sunt salvate pe cheltuiala contribuabililor. Toate acestea sunt dovada clară a proiectului liberal conceput de autorităÅĢile europene, precum şi a tentativei lor de a profita de pe urma crizei pentru a impune schimbări politice de dreapta…

Natura liberală a uniunii monetare a fost instituÅĢionalizată încă de la început. Regulile care limitează datoria publică la 60% din PIB, deşi sunt încălcate în practică, sunt inutil de restrictive în perioada de recesiune şi creştere mare a şomajului. Banca Centrală Europeană, a cărei misiune unică e să se ocupe de rata inflaÅĢiei şi nicidecum de cea a şomajului, e un alt indicator nefavorabil.

Rezerva Federală a SUA, de exemplu, este o instituÅĢie conservatoare, dar, cel puÅĢin, obligată prin lege să se preocupe atât de şomaj, cât şi de inflaÅĢie. Iar aceasta – în ciuda incompetenÅĢei ei de a depista cele opt trilioane de dolari (5,72 trilioane de euro) de speculaÅĢii imobiliare, care au condus la prăbuşirea economiei americane – s-a dovedit a fi flexibilă în faÅĢa recesiunii şi a unei creşteri economice încetinite, producând peste două trilioane de dolari (1,43 trilioane de euro) în urma unei politici monetare expansioniste. Prin comparaÅĢie, extremiştii care conduc Banca Centrală Europeană au crescut dobânzile din aprilie şi până acum, în ciuda unei rate a şomajului la nivel de depresie în economiile mai slabe din zona euro.

Efort pentru un proiect de dreapta

Unii economişti şi observatori politici susÅĢin că zona euro are nevoie de o uniune fiscală, cu o mai bună coordonare a politicilor bugetare, pentru a putea funcÅĢiona. Dar politicile fiscale liberale sunt contraproductive, după cum se vede, chiar dacă sunt mai bine coordonate. AlÅĢi economişti susÅĢin că diferenÅĢele importante de productivitate dintre economiile statelor membre creează dificultăÅĢi serioase pentru o uniune monetară. Şi chiar dacă aceste probleme ar fi soluÅĢionate, zona euro nu merită acest efort atât timp cât este constituită ca un proiect de dreapta. Integrarea economică europeană care a precedat zona euro a fost diferită. UE a făcut eforturi să tragă în sus economiile mai slab dezvoltate şi să le protejeze pe cele mai vulnerabile. Dar autorităÅĢile UE s-au dovedit a fi neînduplecate în cadrul uniunii monetare.

Această idee – că euro trebuie salvat de dragul solidarităÅĢii europene – se bazează, de asemenea, pe o simplificare exagerată a motivelor reticenÅĢei contribuabililor din ÅĢări precum Germania, Olanda şi Finlanda în faÅĢa „salvării” Greciei. Deşi nu se pune la îndoială faptul că o parte a acestor reticenÅĢe se bazează pe prejudecăÅĢi naÅĢionaliste – adesea exacerbate de mass-media -, ele nu explică întregul fenomen. MulÅĢi europeni nu vor să plătească nota pentru salvarea băncilor europene care au acordat împrumuturi greşite. Iar, pentru a compara două dezbateri în care cei care se opun unor politici distructive sunt catalogaÅĢi drept „înapoiaÅĢi” şi „izolaÅĢionişti”, autorităÅĢile europene nu „ajută” Grecia mai mult decât Statele Unite şi NATO „ajută” Afganistanul… Se pare că o mare parte a stângii europene nu înÅĢelege natura liberală a instituÅĢiilor, a autorităÅĢilor şi, îndeosebi, a politicilor macroeconomice cu care se confruntă zona euro. E un aspect al unei probleme generale, a publicului din toată lumea care nu înÅĢelege bine politicile macroeconomice, ceea ce a permis băncilor centrale de dreapta să impună politici distructive. Câteodată chiar în timpul unei guvernări de stânga. Aceste neînÅĢelegeri, împreună cu lipsa unui aport democratic, ar putea contribui la explicarea paradoxului care face ca Europa să aibă, la ora actuală, mai multe politici macroeconomice de dreapta decât Statele Unite ale Americii. Asta în ciuda unor organizaÅĢii sindicale mult mai puternice şi a altor baze instituÅĢionale pentru o politică economică mai progresistă.

Mark Weisbrot

Mark Weisbrot este un economist american, codirector al Centrului de Cercetări Economice şi Politice de la Washington. Are un doctorat în economie, a scris numeroase articole despre politicile economice din lume, mai ales despre America Latină. Este coautor, împreună cu Dean Baker a SiguranÅĢei Sociale: Criza Telefonului (nu a fost tradusă în limba română).

Sursa: www. presseurope.eu, după „The Guardian”

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. CÃĒmpurile obligatorii sunt marcate cu *

babasÄąnÄąn taş gibi bir kadÄąnÄą bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadÄąklarÄą eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadÄąnÄąn Þvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrÞbesinin ve Þst sex izle seviye olduğu dÄąÅŸarÄądan bakÄąldığında çok net şekilde porno seyret belli olan Þvey annesini hayal edip 31 çekerek dÞşlerken porno izle odanÄąn oradan geçen mature Þvey oğlunu gÃķrÞr Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldÄąrdığınÄą soran Þvey annesiyle porno farkÄąnda olmadan yakÄąnlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadÄąnÄąn hayallerini kurduğunu sÃķyleyince mature porno izle sikini eline alÄąp amÄąna sokmadan Ã§Äąplak şekilde Þzerine Ã§ÄąktÄą