Actualitate

Electorala 2009: ce promit partidele politice

Salarii de 500 euro, de 600 euro, de 1000 euro… Vom dubla volumul de investitii straine, vom mari de sase ori volumul de investitii. Cine da mai mult? Cam astfel arata toate promisiunile partidelor din programele electorale.

Pentru a-l ajuta pe cititor (alegator) sa se descurce in aceste programe, am selectat promisiunile facute la diferite compartimente, alegand pentru comparatie programele unor partide aflate pe diferite segmente ale esichierului politic: PCRM – de extrema stanga, partid care a guvernat opt ani de zile; AMN si PLDM – partide de opozitie, de centru-dreapta, de orientare liberala; PL – partid de opozitie, de dreapta, unionist; PD – partid de opozitie, de centru-stanga, declarat „centrist”. Programele acestora sunt comentate de cativa experti independenti.

.text-table {clear:both;}
.text-table tbody,
.text-table thead,
.text-table tr,
.text-table td,
.text-table th {border-collapse:collapse; border:1px solid #CCC;}
.text-table td {vertical-align:top;}

Electorala 2009: ce promit partidele politice
  PCRM AMN PL PLDM PD
Social Majorarea salariului mediu pe economie pana la un nivel ce ar depasi de trei ori minimumul de existenta, dar care nu ar fi mai mic de 500 euro; majorarea pensiei medii pana la un nivel ce ar depasi nivelul minim de existenta; dezvoltarea calitativa a sistemului de servicii medicale si garantarea protectiei maternitatii, a copiilor si a persoanelor in etate. Crearea a 350 mii locuri noi de munca si atingerea, pana in 2013, a nivelului mediu de salarizare de 500 euro/ luna; majorarea pensiei pana la 35% din salariul mediu pe economie si care sa atinga in 2013 175 euro; sporirea esentiala a contributiei bugetului de stat la Fondul pentru asigurarile obligatorii in medicina. Stabilirea salariului minim garantat in sfera bugetara 2000 lei, a pensiei minime de varsta 1500 lei, a bursei minime 50 euro; asigurarea obligatorie de sanatate urmeaza sa acopere toate cheltuielile de diagnostic si tratament, cu exceptia serviciilor stomatologice si a operatiilor chirurgicale efectuate peste hotare. Crearea a 200 mii locuri noi de munca; cresterea salariului mediu lunar la 7000 lei, pana in 2013; stabilirea pensiei minime de 1300 lei, in conformitate cu minimul de existenta; implementarea programului national de locuinte pentru tineri; crearea „conturilor educationale”, prin care fiecare cetatean ar putea sa-si asigure educatia; extinderea serviciilor medicale gratuite acordate in baza politei de asigurare. Crearea a 300 mii locuri de munca; majorarea salariului mediu pe economie la 7000 lei; introducerea pensiei minime garantate prin lege de 2000 lei; lansarea Programului national de locuinte sociale pentru tineri, cu finantarea a 50% din bugetul de stat; acordarea de medicamente gratuite si compensate pentru cetatenii cu venituri reduse si maladii cronice; polita de asigurarea medicala va fi mai ieftina prin optimizarea cheltuielilor de administrare.
Micul
Business/
 
Economie
Majorarea de sase ori a volumului de investitii in economia RM, inclusiv prin intensificarea atragerii de capital in sectoarele economiei orientate spre export; atragerea capitalului autohton si a celui strain pentru dezvoltarea regionala; valorificarea proiectelor comune ale euroregiunilor, menite sa accelereze dezvoltarea industriala. Atragerea unor investitii straine directe de pana la 1,2-1,6 mlrd. dolari anual; garantarea si respectarea dreptului la proprietate; dublarea PIB per locuitor in perioada 2009-2013 printr-o crestere economica accelerata, de 12-15% anual; modificarea politicii fiscale astfel ca ea sa faciliteze IMM-urile. Cota unica de impozitare pentru persoanele fizice de 7%; promovarea unei strategii nationale de crestere a exportului. Cresterea volumului de investitii straine; atragerea resurselor financiare ieftine in sistemul bancar prin participarea mai activa a bancilor straine la viata economica a RM; reducerea TVA si a taxelor vamale in cazul importului; crearea incubatoarelor de afaceri in baza parteneriatelor dintre centrele universitare si mediul de afaceri; asigurarea si mentinerea luptei contra tuturor formelor de monopol; elaborarea si realizarea unei politici economice pentru creditarea IMM, in colaborare cu bancile comerciale. Crearea unui mediu de afaceri prietenos si a unui climat investitional favorabil; demonopolizarea activitatilor economice si limitarea interventiilor statului in economie; reducerea numarului institutiilor de control; sustinerea tinerilor antreprenori in lansarea si dezvoltarea propriilor afaceri si scutirea acestora de la plata impozitelor in primii trei ani de activitate; reducerea fiscalitatii generale si micsorarea TVA la 18%. Crearea locurilor de munca in sectoarele neagricole si acordarea facilitatilor pentru cresterea competitivitatii si a productivitatii in localitatile rurale; atragerea fondurilor europene pentru finantarea proiectelor locale; atragerea investitiilor in valoare de un mlrd. euro anual pentru IMM; scutirea de TVA si taxe vamale la importul de utilaje de productie; alocarea creditelor bancare pe termen de 5-7 ani cu rata dobanzii nu mai mare a 10%.
Agricultura Continuarea politicii de consolidare a terenurilor si de reutilare tehnologica a sectorului agrar; valorificarea programului de cultivare a productiei ecologice; formarea unor structuri cooperatiste de achizitionare, prelucrare si comercializare a productiei agricole; imbunatatirea calitatii productiei agricole pana la nivelul standardelor europene. Cresterea Fondului de subventionarea a agriculturii pana la un mlrd. lei anual; alocarea subventiei de 300 lei/ ha; compensarea ratei dobanzii la creditele contractate de catre tarani in scopul de a stimula eficienta activitatii lor economice; acordarea a cate 8 mii de euro pentru fiecare afacere noua, deschisa de tineri in mediul rural, pe baza unor concursuri de proiecte. Asigurarea pietei de desfacere pentru producatorii agricoli; subventionarea cu 600 lei/ha de la bugetul de stat; conectarea sectorului agricol la sistemul „industrie-distributie-consum” pentru aprovizionarea pietei interne, dar si la sistemul „industrie de procesare–logistica moderna-export”, in scopul intensificarii tranzactiilor de comert extern; stimularea reinnoirii prin metode fiscale a parcului de masini si tractoare. Dublarea Fondului pentru sustinerea producatorilor agricoli si stabilirea subventiei de 500 lei/ha; stimularea creditului ipotecar si a creditarii pe termen lung in agricultura; diminuarea fiscalitatii, inclusiv scutirea de plata TVA a importului de masini si utilaje agricole si reducerea termenelor de restituire a TVA la export. Subventiile in agricultura pana la 1,5 mlrd. lei, ceea ce va constitui nu mai putin de 1000 lei/ha; cota zero TVA la comercializarea productiei agricole; crearea Agentiei de interventii in piata agricola, prin care se va asigura suportul necesar pentru desfacerea productiei agricole; instituirea Fondului de cofinantare a asigurarilor in sectorul agrar.

Justitia/

Statul de drept

Modernizarea in continuare a sistemului de drept, protectia garantata al drepturilor omului, sporirea competentei si consolidarea independentei puterii judecatoresti, dezvoltarea consecventa a institutiilor si standardelor democratice. Finalizarea reformei constitutionale, care va defini corect forma de guvernare – alegerea presedintelui prin vot direct, implementarea sistemului electoral mixt, ce va permite alegerea candidatilor atat in circumscriptii uninominale, cat si pe liste de partid; asigurarea independentei justitie, retragerea dreptului presedintelui RM de a aproba numirea judecatorilor; plasarea procuraturii in sistemul organelor de drept; aprobarea Conceptiei de dezvoltare a spatiului mediatic national. Asigurarea independentei activitatii judecatorilor;
garantarea libertatii presei si a accesului la informatie; combaterea coruptiei la nivelul functionarilor de rang inalt; adoptarea unei noi legi cu privire la procuratura, conform standardelor europene; acordarea statutului de magistrat procurorilor si demilitarizarea procuraturii; numirea presedintilor instantelor de judecata prin concurs de catre CSM; infiintarea Departamentului de studiere a arhivelor securitatii; adoptarea legii lustratiei si desecretizarea arhivelor SIS.
 
Alegerea presedintelui tarii prin vot direct; formarea parlamentului in baza sistemului electoral mixt (51 dintre deputati prin vot direct si a 50 dintre deputati – in baza listelor de partid); adoptarea Legii lustratiei in vederea ingradirii accesului la functiile publice persoanelor care au comis ilegalitati in perioada guvernarii comuniste; asigurarea libertatii mass-media, implementarea unui program de stat pentru sustinerea presei libere; demilitarizarea procuraturii, acordarea statutului de magistrat procurorilor si asigurarea stabilitatii in functie a acestora. Reorganizarea structurilor de ordine in asa fel ca ele sa serveasca intereselor oamenilor si nu clanurilor mafiote; toti judecatorii, procurorii si colaboratorii organelor de drept vor trece atestarea privind coruptibilitatea, pregatirea profesionala si deontologica.
Politica
externa
Un nivel nou de relatii intre RM si UE, care ar permite cetatenilor accesul in spatiul european si ar asigura accesul liber al marfurilor moldovenesti pe piata europeana comuna; valorificarea potentialului integrationist al CSI; intensificarea parteneriatului strategic cu Federatia Rusa. Negocierea Acordului de Asociere cu UE si semnarea lui pana in 2013; dinamizarea relatiilor cu structurile euro-atlantice; armonizarea maxima a politicilor de buna vecinatate cu Ucraina si Romania; dezvoltarea stabila si pragmatica a relatiilor cu Rusia si SUA; incheierea acordurilor de protectie sociala a cetatenilor moldoveni aflati la munca peste hotare. Semnarea Acordului de Asociere cu UE pana in anul 2010; aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA si integrarea in NATO; dezvoltarea si aprofundarea relatiilor bilaterale cu Romania si Ucraina; relatii pragmatice cu Federatia Rusa; iesirea din CSI; semnarea acordurilor bilaterale de protectie a drepturilor cetatenilor RM angajati la lucru in statele UE si Rusia. Semnarea Conventiei privind micul trafic la frontiera cu Romania; obtinerea calitatii de stat asociat al UE pana in 2012; stabilirea de parteneriate strategice cu Romania si SUA; consolidarea relatiilor cu Ucraina; relatii reciproc avantajoase cu Federatia Rusa; protejarea cetatenilor RM aflati peste hotare. Obtinerea circulatiei libere in spatiul Schengen pentru cetatenii RM; semnarea Conventiei cu privire la micul trafic la frontiera cu Romania; simplificarea procedurilor de legalizare a sederii si obtinerea permisului de munca pentru cetatenii RM.

Integrare europeana trebuie analizata in context cu alte obiective de politica externa

Victor Chirila, director de programe la Asociatia de politica externa

In actuala campanie electorala, integrarea europeana a R. Moldova constituie laitmotivul majoritatii partidelor ce isi propun sa ajunga in viitorul Legislativ. Acest fapt ar putea constitui o buna premisa pentru continuarea consensului politic cu privire la integrarea europeana si dupa consumare alegerilor parlamentare din 5 aprilie. Totusi, nuantele conteaza. De aceea, pentru a intelege mai bine care este adevarata pondere a obiectivului de integrare europeana pentru partidele politice de la Chisinau, este necesar ca acest obiectiv sa fie analizat in context cu alte obiective de politica externa urmarite de aceleasi partide.

In cazul PCRM, vedem ca aprofundarea relatiilor RM cu UE va avea loc in paralel cu integrarea tarii noastre in CSI, precum si cu intensificarea parteneriatului strategic cu Rusia. Aceasta abordare, care se doreste a fi una pragmatica, nu este altceva decat continuarea politicii externe cu vectori oscilanti, conjuncturali si imprevizibili. In realitate, o astfel de diplomatie are la baza, volens-nolens, principiul „Vom fi acolo unde ne duc curentii geopolitici”. Or, atata timp cat Moldova se va calauzi de acest principiu, politica sa de integrare in UE nu poate fi considerata ca fiind ireversibila.

Pe de alta parte, partidele de orientare liberala, in particular, AMN, PL si PLDM, urmaresc, in general, scopuri similare in domeniul politicii externe. Pentru acestea, integrarea europeana constituie obiectivul primordial de politica interna si externa, iar CSI-ul nu reprezinta o alternativa viabila de integrare economica si politica. Toate trei partide se pronunta pentru agende pragmatice/realiste in raport cu Rusia, SUA si vecinii nostri – Romania si Ucraina. De asemenea, in viziunea lor, dinamizarea relatiilor RM cu NATO este o parte indispensabila a politicii de integrare europeana a Moldovei.

Agenda de politica externa anuntata de PDM contine obiective si accente ce pot fi regasite, de asemenea, in platformele electorale ale celor trei partide de orientare liberala. De exemplu, in domeniul integrarii europene, PDM-ul, ca si AMN, PL si PLDM, pledeaza pentru semnarea Conventiei cu privire la micul traficul la frontiera cu Romania sau liberalizarea regimului de calatorii in spatiul Schengen pentru cetatenii moldoveni. Acestea si alte deziderate, precum semnarea Acordului de Asociere cu UE, sunt obiective realiste, dar, cat de repede ele vor fi realizate va depinde in mare masura de calitatea si coeziunea viitoarei guvernari.

O noua guvernare ar un semnal puternic partenerilor externi

Veaceslav Ionita, expert economic

Nu vad aici nicio problema pentru cei care promit salariu mediu de 500-600 euro, nu este un obiectiv maret, este ceva realizabil. Cu locurile de munca este mai complicat. Crearea unui loc de munca intr-o fabrica noua costa in mediu, in lume, 330 mii dolari, in zona noastra, a Europei de Est, – 140 mii dolari. Deci 300 mii locuri de munca ar insemna cam 42 mlrd. dolari. Evident ca nu e vorba numai despre locurile noi, se are in vedere si relansarea unor industrii existente. Dupa mine, capacitatea maxima a RM este crearea a 25 mii locuri de munca anual. In patru ani asta ar fi cam 100 mii. Romania acum este pe locul patru in lume si intai in Europa dupa numarul de locuri de munca noi create din investitii straine. Daca am avea aceeasi performanta, ar insemna maxim 25 mii locuri de munca pe an. Cu un mic efort din 2010 se poate atinge nivelul Romaniei. Avem o pozitie de pornire foarte prielnica, poti sa faci locuri de munca unde vrei. Daca vom rata si dupa 5 aprilie aceste oportunitati de relansare inseamna ca chiar e ceva cu noi.

Majorarea pensiilor. Degeaba se lauda comunistii ca au dat pensii mari, pensia nu se masoara in lei, dar se raporteaza la salariul mediu. Democratii in perioada de criza si de cadere economica, din 1994 pana in 2001, au asigurat o pensie medie de 33% din salariul mediu, comunistii au avut maximum in 2005, cand dadeau 25% din salariul mediu, acum au doar 20%. Daca ei acum ar acorda o pensie pe care o plateau democratii pensia medie ar trebui sa fie nu 570 de lei, cat este acum, dar aproape 900 lei. In cazul asta ei ar avea retineri la pensie de cel putin un an de zile. In acest domeniu promisiunile partidelor nu sunt reale, bugetul nostru nu ar fi capabil sa acopere aceste cheltuieli. Sa nu uitam ca acum la un angajat in sectorul real al economiei ii revine doi pensionari, restul sunt bugetarii a caror bani se duc dintr-un buget in altul. Am putea rezolva problema pensiilor doar daca am creste brusc numarul angajatilor cu salarii normale.

Cu totii stim investitiile in Moldova nu vin din cauza lipsei de securitate. Intotdeauna dau cel mai simplu exemplu: cum poate sa vina un investitor strain daca noi, ca tara, am pierdut Centrala de la Cuciurgan si nimeni nu a reactionat? Aici un investitor vine ca la cazino. Daca ar veni o guvernare noua aceasta ar insemna un semnal puternic pentru partenerii externi. S-ar rezolva problemele cu FMI-ul, Banca Mondiala si alte institutii financiare internationale, dupa care ar incepe atragerea banilor publici in infrastructura si pe urma ar veni si banii privati.

Mi se pare o ideea buna sustinerea tinerilor antreprenori si scutirea de impozite in primii ani. In multe tari, dar si la noi, se considera ca cei mai afectati sunt tinerii, 70% nu au un loc de munca. In cazul dat se poate introduce cota zero pana la 27 de ani si o cota unica de impozitate de 9%, 7% e prea putin. Si subventiile in agricultura de 500-600 lei/ha sunt realizabile. Problema e mecanismul. Ce se intampla acum? 90% din productia de carne este asigurata de micii fermieri, iar 100% din subventii din zootehnie se duc la gospodariile mari, care nu fac nimic doar asigura votul pentru partidul de guvernamant. Toate subventiile din agricultura s-au transformat intr-o banala finantare electorala a partidului.

Consider ca programele electorale nu trebuie sa prevada mecanismul. Politicul trebuie sa spuna ce trebuie de facut, iar executivul va spune cum trebuie de facut. In 2007 am facut analiza tuturor candidatilor care au candidat la functia de primar general al Chisinaului. Cel mai bun program a fost a unui candidat care a luat sub 2%. Nu avea nicio eroare, era impecabil, acoperea toate domeniile, nu era populist. Dar pana la urma a contat altceva, limbajul, populismul, cum dai la camera etc.

Betia cifrelor

Igor Munteanu, directorul executiv al IDIS „Viitorul”

Exista impresia unei betii a cifrelor, un fel de incercare disperata a unor politicieni de a cumpara voturile alegatorilor angro, apeland la estimari si cifre fanteziste, care suna cat mai bine: sute de mii de locuri de munca, sute de euro salariu, si evident exista senzatia unei batalii semiotice intre cifre si nu pe procese. Nu se explica foarte clar cum si cand vor fi acumulate resursele necesare pentru acoperirea promisiunilor. Fiind constienti totodata de efectele crizei financiare globale, asistam astfel la un fel de dedublare de personalitate, ca in bancul din timpul URSS despre pacientul care „una vede si alta aude”. Cetateanul este impins sa trateze astfel programele electorale din start cu precautie, cu prudenta, pentru ca oricum sunt din alegeri. Avem senzatia unui deja-vu, a unei realitati pe care politicienii o confunda cu dorintele proprii. Pe de alta parte, remarc ca adeseori cetateanul are o problema nu atat cu alocarea transferurilor de la bugetul statului catre anumite institutii sau ramuri, cat mai ales cu calitatea serviciului care i se furnizeaza, iar aceasta tine nu doar de bani, de estimarea mecanica a costurilor, dar si de standarde, de calitatea angajatilor etc. Stim ca exista standarde joase in educatie, ca violenta si alcoolismul au afectat comunitatile rurale intr-o masura foarte mare, dar iata ca acest lucru nu este tratat nici intr-un program. Lipsesc indicatorii calitativi, care ar putea trezi mai multa simpatie cetateanului, care stie prea bine ca cifrele pot fi masluite sau inventate.

La Economie – aceeasi competitie la baioneta, cine o sa traga mai multe investitii. Cum sa atragi atata banet in conditiile in care piata financiara traieste asemenea drama si cadere uriasa pe toate pietele internationale? Partidele ar trebui sa explice in mod profesionist acum ce vor face intr-atat de revolutionar si de curajos in atragerea investitiilor. Plus la asta, sa nu uitam ca, in RM investitii foarte frumoase si atractive au fost daramate prin interventii abuzive si chiar bolsevice ale cinovnicilor adusi pe valul guvernarii de catre PCRM. Reglementarea businessului nu este ideala, protectia juridica si profitabilitatea sunt destul de reduse, iar, datorita faptului ca in RM nu au intrat la timp si nu intra nici in acest moment tehnologii noi, productivitatea muncii in RM continua sa fie mizerabila. Despre acest lucru iarasi nu gasim aproape nimic.

Vorbind despre agricultura, evident ca se poate observa ca se vorbeste forte mult despre subventii, dar politica de subventionare este singurul instrument aflat la dispozitia statului in acest domeniu. Avem o agricultura rudimentara, fara tehnologii noi, si cu un numar excesiv de fosti lucratori ai gospodariilor colhozice, care nu s-au putut transforma in fermieri stapani pe situatie. Exista la un partid si politica de consolidare a terenurilor. Este buna, dar atunci cand ea este orientata spre scopuri de colectivizare, evident ca apar mari probleme si nu rezolva deficientele din agricultura.

La justitie intr-adevar, independenta judecatorilor in luarea deciziilor, reformatarea procuraturii si incadrarea ei in sistemul judecatoresc reprezinta cheia de bolta a oricarei strategii de reformare a domeniului. Nu se vorbeste insa despre finantarea justitiei, si nici despre responsabilitatea personala a unor judecatori corupti, supusi controlului prin telefon. Nu prea se vorbeste despre cine a facut cele mai multe abuzuri si despre procuratura care si-a arogat mult mai multe funtii decat prevede legea.

La politica externa, exista trei categorii de partide: cei care incearca sa combine CSI cu UE intr-un adevarat coktail Molotov; cei care afirma ca aderarea la UE este singura optiune fundamentala a RM si leaga acest lucru de aderarea la Alianta Nord-Atlantica, doua partide; si o alta categorie, care incearca sa evite acest punct sensibil, mai bine nu spun nimic decat sa spun ceva de NATO, ca sa nu influenteze votul. Din punctul meu de vedere, orice curs strategic legat de UE inseamna restrangerea si parasirea spatiului CSI, dupa exemplul statelor baltice. Este evident ca doar cautand solutii in aprofundarea relatiilor cu UE putem raspunde asteptarilor populatiei din RM, si asta pentru ca UE este asociata cu prosperitatea, valori europene, familie comuna a natiunilor, piata uriasa si drepturi si libertati garantate. Ori CSI este in primul rand asociata de cetatean cu saracie, cu abuzuri si interventii ale statului si a organelor de represiune, cu geopolitica agresiva a Federatiei Ruse in „spatiul sau vital” alias sovietic de influenta. In acest sens, nu exista o clarificare si precizare satisfacatoare al acestui mesaj, lasand de o parte PCRM, fata de care oamenii culti nu pot nutri nici un fel de iluzii desarte. Partidele de opozitie trebuie sa abordeze mai transant aceasta delimitare a europenitatii RM de spatiul CSI, dominat de Rusia. Si despre UE se vorbeste adeseori prea tehnic, dar nu este clar in ce masura va afecta aderarea la UE cetateanul, in calitatea sa de recipient final al mesajului politic, si nu doar electoral. Programele trebuie sa fie orientate spre beneficiile pe care cetateanul le poate sesiza si pe care le poate intelege. Tocmai asta lipseste, partidele aluneca astfel spre un populism usor inflamabil, dar tot atat de perisabil pe o piata de mesaje politice inca insuficient dezvoltata, astfel incat cetatenii simt dificultati in a face adeseori diferenta intre multitudinea de actorii electorali.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *