Directorul SIS, chemat „la covor”

 Ghimpu a dispus ca, în regim de urgenţă, parlamentul să interpreteze Legea privind protecţia datelor cu caracter personal. Gheorghe Mihai, şeful SIS, spune că „Serviciul şi-a exprimat deplina disponibilitate de a deschide tot ce are”, mai puţin dosarele care conţin date cu caracter personal şi care reprezintă o treime din depozitul arhivistic. „Centrul naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal susţine că aceste dosare nu pot fi consultate de specialişti”, a adăugat Mihai. „Centrul interpretează greşit legea şi a emis o scrisoare ilegală. Nimeni nu are dreptul să interpreteze norma legală, decât Parlamentul, şi trebuie să facem ordine, în primul rând – în dosarele ce ţin de deportări”, a declarat Ghimpu. El este gata să dispună, chiar şi mâine, o desecretizare mai largă a arhivei fostului KGB. „Este firesc ca lumea să cunoască ceea ce ţine de regimul totalitar”, afirmă el.

Gheorghe Cojocaru, preşedintele Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist din RM, speră ca situaţia de la arhiva SIS să fie deblocată: „Am văzut disponibilitate şi înţelegere din partea conducerii SIS. Contăm pe sprijinul lor pentru a avea acces la cât mai multe dosare”.

Tot ieri, Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat de pe lângă guvern a desecretizat ultimele 885 de dosare din fosta arhivă a Partidului Comunist (azi arhiva organizaţiilor social-politice), documente din perioada 1984-1991. Anterior, aceeaşi comisie a scos de la secret alte peste 1500 de dosare din 1974-1984. Astfel, cercetătorii spun că fosta arhivă a PC RSSM, cu excepţia a patru mape speciale, nu mai deţine documente secrete. Desecretizarea dosarelor din perioada sovietică decurge mai anevoios la arhivele MAI, MAEIE şi SIS, unde nimeni nu poate să spună câte dosare secrete se păstrează. Potrivit secretarului Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar, Mihai Taşcă, lucrurile au fost mai simple la fosta arhivă a PCM, întrucât aceasta n-are o instituţie moştenitoare. Cele mai mari probleme sunt la fostele arhive departamentale (azi aparţin unor ministere), care trebuie să-şi desecretizeze singure fondurile arhivistice. La 8 februarie, ele au fost obligate, de Comisia interdepartamentală de la guvern, să facă acest lucru, dar nu se grăbesc.