Datoria Rusiei ar putea creste la 80% din PIB

Pentru ca Rusia sa-si poata nu numai proteja, dar si spori fondul sau de stabilizare destinat generatiilor viitoare, iar bugetul sa fie pentru totdeauna asigurat impotriva oscilatiilor pretului la petrol, Banca Mondiala propune regula venitului constant. Ceea ce inseamna acelasi nivel al cheltuielilor din veniturile petroliere si o evaluare justa a bogatiilor energetice ale tarii estimate de BM la 3.000 mld. $ in 2009.

In calculele lor, expertii Bancii Mon diale au folosit datele Ministerului rus al Eco nomiei si propriile prognoze privind productia de petrol si gaze a acestei tari pana in 2040 si un pret al titeiului de 60 $ pe toata durata perioadei de referinta. Volumul rentei petroliere anuale a fost interpretat drept rentabilitatea in ves ti tiilor in obligatiuni fara risc. Carl Smith, expert al BM, a explicat ca principala problema a producatorilor si expor ta to rilor de „aur negru” o constituie variatia preturilor la materii prime, in conditiile in care principiul venitului constant per mite stabilirea unui nivel maxim de cheltuieli, permise indiferent de evolutia pietei petrolului.

Deficitul „neenergetic” al bugetului rus (diferenta dintre ve ni turi fara petrol si gaze si cheltuielile to ta le) a inceput sa creasca inainte de iz bucnirea crizei mondiale – de la 2%-4% pa na la 6,5% in 2008, pentru a atinge 14% in 2009, arata Zelko Bogetic, economist-sef pentru Rusia al Bancii Mondiale. Pon derea incasarilor din petrol si gaze na turale s-a triplat pana la 30%. Con­su mand o mare parte din re zer vele sale, Ru sia intentioneaza sa re cur ga la „po li tica de imprumuturi”, riscand, astfel, sa „inghita” toate eco no mii le pana in 2011, pentru a ajunge in 2040 la o datorie ex terna neta de 80% din Produsul In tern Brut (PIB).
Scenariu ideal

Daca Rusia va respecta „formula” Ban cii Mondiale, peste 20 de ani activele ei vor depasi datoria cu aproape 20% din PIB, fata de 10% la inceputul anului 2009. Ex pertii internationali propun ca pre siu nea tot mai mare a cheltuielilor sociale sa fie compensata fie prin reducerea al tor cheltuieli, fie prin creseterea efi cientei lor sau prin extinderea bazei de im pozitare.

Un scenariu ideal pre su pune ca deficitul bugetar fara veniturile din petrol si gaze sa fie redus la 4,3% pana in 2015, ra ma nand la acest ni vel pentru tot dea una. In aceasta va­rian ta, deficitul va acoperi pierderile ge nerate de oscilatiile pretului la petrol.

Prin urmare, Rusia nu va fi nevoita sa re cur ga la credite pe pietele externe, asa cum si-a propus. Gu vernele statelor pe tro liere sunt tentate sa ma jo re ze chel tu ie lile de stat pro­por tio nal cu cres terea tarifelor la titei, sustin expertii Bancii Mon diale. Actualul buget al Rusiei a fost al catuit pornindu-se de la un pret al petrolului marca Urals de 58 $/baril, fata de valoarea de 80-90 $ aplicata in 2008, cand „aurul negru” a sta bilit re cor dul sau istoric, de 147,5 $/baril. Nor me le in vi goa re limiteaza deficitul bu getar al Rusiei la 4,7% din PIB, 3,7% fiind finantate de sec torul petrolului si ga zelor naturale – pe fondul crizei, acest indice a fost in ghetat pana in 2013. Res tul de 1% poate fi aco pe rit din credite.
Dependenta sporita de factori din afara

Expertul rus Evgeni Gavrelenkov, de la Troika dialog, spune ca istoria ul ti mi lor 20 de ani a Rusiei arata ca atunci cand nivelul cheltuielilor consolidate se apro pie de 40% din PIB (cum s-a in tamplat in 2009), economia nu creste. In te resant este ca expertii evita sa co­menteze ce ar in sem na pentru economia Ru siei o datorie ex ter na de 80%, tinand cont de faptul ca, in 2007, de exemplu, ea nu reprezenta decat 17% din PIB.

Dar, din co lo de alte as pec te, acest lucru presupune o de pen den ta sporita de factori din afara tarii si, fi reste, o libertate de actiune mai res transa. Situatia pe plan mondial arata ca datoriile externe ale anumitor state ajung chiar la 365% din PIB, cum este cazul Marii Britanii. In Grecia, aflata acum in plina criza a datoriilor sale, acest indice se ridica la 120% din PIB, cu posibilitate de crestere pana la 125% din PIB. Ungaria, tara care a avut la randul ei probleme in 2008, cand a recurs la ajutorul Fondului Monetar International, are o datorie externa care poate urca la 79,8% din PIB.

Sursa: Financiarul