Bună Dimineața

Cine si de ce toarna gaz in foc?

„Nu poti sa fii ateu si sa canti la nai” (Gheorghe Zamfir)

Anul 2009 isi incheie crugul intr-o atmosfera de dramatism amestecat cu burlesc, iar scenele se succed atat de rapid incat nu totdeauna si nu fiecare le poate prinde sensul si subtextul. Saptamana trecuta a fost marcata de doua scandaluri care, la prima vedere, nu sunt legate intre ele: „scandalul ?abuleac” si „scandalul NIT”.

O declaratie absolut nevinovata, dar foarte adevarata, facuta de directorul de la „Vocea Basarabiei”, Veceslav ?abuleac, la Congresul PLDM, despre rusificarea spatiului informational national, a provocat o adevarata furtuna mediatica. Mai multi comentatori locali si din Rusia au inceput a striga „Caraul!”, invinuindu-l pe acesta de xonofobie si de indemnuri la lichidarea mediilor rusesti din Moldova.

„Scandalul NIT” este la fel de artificial. Un fapt de rutina – refuzul Guvernului de a prelungi contractul de arenda cu NIT – a fost transformat in caz politic. Mutandu-se cu abilitate (si nerusinare) accentele, cazul e prezentat drept o decizie a actualei Puteri a de a „inchide NIT-ul”. Rasfatatii de la NIT n-au de unde a sti ca institutiile media independente, care au exact acelasi statut juridic ca si NIT, se confrunta in fiecare an cu aceasta problema. Totodata, NIT, care acum se prezinta ca victima a Puterii liberal-democratice care, chipurile, sugruma libertatea de expresie, uita de prestatia sa deontologica lamentabila din ultimii ani. A uitat NIT-ul de „povestile cu masti” in care erau pur si simplu insultati mojiceste politicienii din opozitie si ziaristii neafiliati Puterii, a uitat NIT-ul de „sondajele in strada”, cand 30 de persoane „intervievate” aveau toate una si aceeasi opinie (impotriva Opozitiei), a uitat NIT-ul si despre aceea ca nici un politician din Opozitie nu i-a trecut pragul…
Acum insa vorbeste despre deontologie si libertatea exprimarii.

La fel cum, atunci cand redactorul-sef de la „Moldova Suverana” se plange de lipsa solidaritatii de breasla, acesta uita, de exemplu, cat de „solidara” a fost „MS” cu jurnalistii din presa independenta cand acestia erau batuti cu ranga in cap sau cand redactiile lor erau vandalizate de „grupuri de credinciosi”.

Cand, in 2008, Procuratura mi-a deschis dosar penal pentru o fraza rupta din context, „MS” s-a… „solidarizat” cu un articol in care eram invinuit ca propag xenofobia, ura rasiala si cea interetnica. Acum doua luni Procuratura a inchis dosarul din lipsa de probe si si-a cerut scuze. „MS” nu a facut acest lucru. Parca vad ca prin repica ce va urma se va insinua ca noua conducere a Procuraturii e manipulata de noua Putere liberal-democratica si se va aminti, obligatoriu – cum altfel!? – ca fiul meu e ministru al Justitiei…

Ar fi de spus inca mii de lucruri la aceasta tema. Dar nu as vrea sa ne inecam in detalii. In ultima luna opozitia comunista a devenit foarte galagioasa si razboinica, a atras de partea sa si detasamentele credincioase ei din presa din Rusia, ofensiva se da pe toate fronturile. Se pun la cale fel de fel de provocari antisemite. Recent, a zguduit toata Moldova scandalul de la Micleuseni, de un obscurantism si barbarism medieval. Toate acestea se fac pentru a destabiliza situatia politica, pentru a prezenta Moldova ca pe o tara ce a nimerit in mainile unei „bande liberal-democratice xenofobe, antirusesti, antipopulare”. Intrebarea care se pune e urmatoarea: de ce se intampla aceste lucruri? Cine si de ce toarna gaz in foc?

Evident, e vorba despre o reactie la actiunile actualei guvernari de a-i trage la raspundere pe cei care si-au batut joc de lege in timpul regimului Voronin. Dosarele deschise lui Papuc si Botnari nu puteau ramane fara raspuns. De asemenea, nu vor ramane fara de raspuns nici alte dosare. Simtind suflarea rece a acestor dosare, fostii granguri ai regimului Voronin anticipeaza lucrurile si muta subiectele din zona criminala in cea politica. Si, bineinteles, face aceasta „rocada” cu mana presei din dotare. Presupun ca unii jurnalisti nici nu simt ca sunt folositi.

Actuala guvernare mai pare pe alocuri inhibata, se misca in zigzaguri, mai crede ca poate „impaca” unele lucruri. Ea trebuie sa inteleaga insa ca Moldova, e intr-adevar la rascruce. Moldova nu are alta cale decat cea a decomunizarii tarii si a decriminalizarii economiei, respectand cu sfintenie fiecare virgula din Constitutie. Noii lideri ai RM trebuie sa convinga societatea ca in toate actiunile lor lideri nu primeaza fostele frustrari, umilinte si insulte, nu setea de revansa si spiritul de vendeta, ci Constitutia si celelalte legi ale tarii. Iata de ce, in actuala conjunctura politica, marea problema a actualei guvernari este comunicarea cu societatea. Deficitul de comunicare poate fi fatal pentru ea, dar si pentru Moldova.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *