Calendar istoric: 30 septembrie – 6 octombrie

Se naște Elie Wiesel

Elie (Eliezer) Wiesel se naște la 30 septembrie 1928, Sighetu Marmației. Este un scriitor și ziarist în limbile franceză, engleză, idiș și ebraică, eseist și filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului, evreu american supraviețuitor al Holocaustului. Elie Wiesel s-a născut ca al treilea copil și singurul băiat dintre cei patru copii ai lui Șlomo și Sara Wiesel, într-o familie de evrei care aveau o băcănie în Sighet, județul Maramureș (interbelic).

A publicat 57 de cărți – cea mai celebră fiind „Noaptea”, o descriere autobiografică despre viața în lagărele de exterminare naziste. Ca umanist, luptător pentru drepturile omului, filozof și proeminent scriitor al holocaustului, Elie Wiesel a primit o serie de premii, distincții și onoruri. În anul 1986 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace. În anul 1996 a fost numit membru al Academiei Americane de Artă şi Literatură, iar din anul 2001 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

1 octombrie 1908
Henry Ford a început comercializarea primului automobil de serie, „Model T”

La 1 octombrie 1908 a început comercializarea primului automobil de serie, Model T. Gândită de celebrul Henry Ford, maşina costa 825 de dolari. Acum 100 de ani, pe porţile Fabricii „Piquette”, din Detroit, ieşea modelul care a revoluţionat istoria automobilismului. Maşina, opera „omului care a pus America pe roate”, Henry Ford, avea un motor de 2.9 litri, 20 de cai putere şi patru cilindri în linie. „Voi construi o maşină pentru mase. Va fi construită din cele mai bune materiale, de cei mai buni angajaţi, după cel mai simplu design pe care îl poate gândi ingineria modernă. Va avea un preţ mic, pentru ca orice om cu un salariu bun să îşi poată permite una”, spunea Ford înainte de a construi Model T. În 1903, anul în care Henry Ford a fondat Ford Motor Company, a apărut Model A. Apoi, până în 1908, au fost produse alte prototipuri, corespunzătoare literelor de la B la S. În 1927, după succesul răsunător al lui Model T, Ford numea următorul automobil Model A, justificând că a produs un automobil mult mai performant decât seria veche.

2 octombrie 1869
Se naște Mahatma Gandhi

La 2 octombrie 1869 se naște Mahatma Gandhi, cu adevăratul său nume Mohandas Karamchand Gandhi părintele independenței Indiei și inițiatorul mișcărilor de revoltă neviolente. Numele de „Mahatma“ (în sanscrită înseamnă „marele suflet“) i-a fost dat de poetul indian Rabindranath Tagore.
Gandhi provenea dintr-o familie indiană din pătura superioară a societății, aparținând castei neguțătorilor, Vaishya. Tatăl lui, Mohandas Kaba Gandhi, a fost prim-ministru în Kathiawar în statul Vankaver. După frecventarea colegiului „Samaldas“ din Bhavnagar, studiază dreptul la Universitatea din Ahmadabad și University College London și practică pentru scurt timp avocatura în Bombay. Din anul 1890 devine vegetarian. În 1893 pleacă în Africa de Sud, în funcție de consilier juridic al unei firme comerciale indiene, unde va rămâne timp de 21 de ani. Aici este confruntat cu o realitate teribilă, mii de imigranți indieni sunt victime ale segregației rasiale, ceea ce îl determină să se angajeze în lupta împotriva dominației britanice. Gandhi luptă pentru recunoașterea drepturilor compatrioților săi și, începând din anul 1906, lansează la nivel de masă metoda de revoltă bazată pe rezistență pașnică, denumită Satyagraha, o formă de refuz radical al oricărei colaborări cu autoritățile britanice. Guvernul sud-african admite, în cele din urmă, adoptarea unor reforme în favoarea muncitorilor indieni: anularea unora din regulile discriminatorii, recunoașterea drepturilor civile pentru imigranți și validitatea căsătoriilor religioase. Mahatma Gandhi se stinge din viață la 30 ianuarie 1948.

3 octombrie 1990
Germania de Est se uneşte cu Germania de Vest

Reunificarea Germaniei a fost un eveniment ce s-a înfăptuit oficial la data de 3 octombrie 1990, când teritoriul fostei Republici Democrate Germane (RDG), proaspăt reorganizat în cinci landuri, a aderat la legile și constituția RFG. Ca urmare, RDG-ul a dispărut ca entitate statală, alipindu-se oficial la Republica Federală Germania (RFG). Prin anul 1985 în RDG începuse o criză economică, socială și politică. Procesul, care a culminat cu această nouă unire, este denumit die Wende. În limbajul curent teritoriul fostei RDG, acum alipit la RFG, este denumit „neue Bundesländer” (noile landuri federale) sau și „Beitrittsgebiete” (domenii care au aderat), fiind vorba de cele cinci noi landuri care s-au înființat puțin înainte de reunificare în locul celor 14 regiuni administrative ale fostei RDG, și anume: Mecklenburg – Pomerania Inferioară, Brandenburg, Saxonia, Saxonia-Anhalt și Turingia. Tot la reunificare Berlinul de Est a fost alipit la capitala RFG, orașul-stat Berlin (care până atunci cuprindea numai Berlinul de Vest). După primele (și ultimele) alegeri libere din RDG de la 18 martie 1990, negocierile între RDG și RFG au culminat cu un tratat de reunificare, iar negocierile între RDG, RFG și cele patru puteri care ocupaseră până atunci Germania au condus la așa-numitul „Tratat doi plus patru”, care a acordat suveranitate totală statului german reunificat.

4 octombrie 1957
A fost lansat în spaţiu Sputnik, primul satelit artificial

Cucerirea spaţiului cosmic a început la 4 octombrie 1957, când în URSS a fost lansat în spaţiu primul satelit artificial al Pământului. Pe 20 mai 1954, guvernul sovietic a hotărât proiectarea rachetei intercontinentale R-7. Pe 27 mai, Biroul de Proiectare Koroliov a prezentat proiectul satelitului artificial şi proiectul lansării lui de către racheta purtătoare R-7. Primul start al rachetei R-7 a avut loc la mijlocul lunii mai a anului 1957. Racheta nu a zburat, s-a dezmembrat. Pe 4 octombrie 1957, la ora 22, 28 de minute şi 34 de secunde (ora Moscovei) a fost lansată racheta. După 314,5 secunde satelitul s-a desprins de rachetă şi a început să emită semnale. Semnalele au fost interceptate pe poligon timp de 2 minute, apoi Sputnik a coborât după orizont. Iar ulterior s-a aflat că doar câteva secunde au despărţit de eşec: în secunda a 16-a nu a funcţionat sistemul de pompare a combustibilului şi motorul central s-a oprit cu o secundă mai devreme decât timpul proiectat. Zborul efectuat de Sputnik-1 a putut fi văzut de toată lumea. Semnalul emis de el putea fi interceptat de oricare radioamator în orice punct al globului pământesc. Sputnik-1 a zburat timp de 92 de zile şi a efectuat 1440 de rotaţii în jurul pământului. În 1958, atunci când el s-a dezmembrat în straturile superioare ale atmosferei, pe orbită se afla al doilea satelit sovietic, Sputnik-2. În prezent, pe orbitele extraterestre zboară mii de aparate spaţiale complicate ce aparţin diferitelor ţări, un întreg sistem la baza căruia s-a aflat micul satelit sovietic.

5 octombrie 1713
Se naște Denis Diderot

Denis Diderot a fost un filosof și scriitor francez. Născut la Langres, Diderot a fost o figură complexă a iluminismului francez, având o influență majoră asupra spiritului raționalist al secolului al XVIII-lea. Diderot a primit o educație iezuită și a renunțat la o carieră în drept, dedicându-se studiului și scrisului. În 1745, împreună cu D’Alembert, Diderot a început să editeze Encyclopédie, un proiect celebru, care i-a inclus aproape pe toți scriitorii francezi iluminiști importanți. Una din piesele sale, „Le Père de famille” (Tatăl de familie, 1758), a fost considerată prototipul „dramei burgheze”. Dintre celelalte opere ale sale, „La Religieuse” (Călugărița, 1796) – roman psihologic, „Jacques le fataliste” (Jacques fatalistul, 1796), precum și satira „Le Neveu de Rameau” (Nepotul lui Rameau) au devenit binecunoscute.

De asemenea, Diderot este apreciat și pentru scrierile sale filozofice. Diderot a avut o contribuție fundamentală în domeniul criticii moderne de artă, cu ale sale „Salons” (Saloane), articole pe care le-a publicat în ziare, începând din anul 1759. Corespondența vastă a lui Diderot descrie o imagine obiectivă a epocii sale. A murit la 31 iulie 1784, la Paris.

6 octombrie 1973
Începe războiul între Israel şi coaliţia Egipt şi Siria

Războiul de Yom Kippur sau Bătălia din Valea Lacrimilor (6 octombrie – 26 octombrie 1973) este războiul în care au luptat Israelul şi o coaliţie arabă condusă de Egipt şi Siria. Războiul a izbucnit în ziua de Yom Kippur (Ziua Ispăşirii, cea mai importantă zi de post evreiască), printr-un atac surpriză conjugat egipteano-sirian, forţele atacatoare traversând liniile de încetare a focului din Peninsula Sinai şi respectiv, de pe platoul Golan, teritorii cucerite de Israel în Războiul de Şase Zile (1967). Tancurile au fost în centrul atacului. Numărul de tancuri siriene a fost estimat la aproximativ 1.260 în timp ce israelienii aveau la comandă un număr de aproximativ 100 de tancuri. Israelienii au avut diverse motive pentru a justifica un astfel de dezavantaj masiv în ceea ce priveşte numărul tancurilor pe câmpul de luptă: superioritatea forţei aeriene şi ameninţarea cu folosirea armelor nucleare.