Problema Transnistriei poate fi soluţionată, a declarat miercuri Dmitri Medvedev. Potrivit liderului rus, eforturile în vederea soluţionării acestui conflict vor putea fi continuate după alegerile parlamentare din Republica Moldova. Totodată, Medvedev a subliniat că este foarte important ca ţările europene să nu încerce să-şi rezolve problemele politice interne "prin intermediul reglementării transnistrene", precizând că această doleanţă se referă în primul rând la România, a cărei poziţie în acest sens trebuie să fie "mai calmă şi mai echilibrată".
Tema implicării României în problemele Republicii Moldova – şi nu doar în cele care se referă la reglementarea conflictului transnistrean, adaugă ziarul rus – a fost preluată şi de Uniunea Europeană (UE). Potrivit şefului delegaţiei UE în Republica Moldova, Dirk Schubel, "liderii altor state nu procedează înţelept atunci când, într-o perioadă electorală, se pronunţă în favoarea unui partid politic sau altuia". "Cetăţenii Republicii Moldova trebuie lăsaţi în pace, ca să decidă ei înşişi pe cine să aleagă şi cine să le conducă ţara", a spus Schubel în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău.
Reprezentantul UE a făcut această declaraţie după ce preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a exprimat deschis, într-un interviu, sprijinul total pentru Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) de la Chişinău, explică Nezavisimaia Gazeta. Băsescu a subliniat că România va întreprinde eforturi diplomatice făţişe în vederea sprijinirii regimului aflat în prezent la putere în Republica Moldova.
Ziarul rus precizează că aproape toţi reprezentanţii puterii de la Chişinău sunt cetăţeni ai României. Despre existenţa unui "lobby proromân" în cadrul puterii la vârf de la Chişinău vorbesc jurnalişti şi experţi. Politologul Nicolae Chirtoacă afirmă că "influenţa lobby-ului proromân asupra mentalităţii populaţiei din Republica Moldova se observă în special în oraşe", în timp ce în sate sunt sprijinite acele forţe care militează pentru păstrarea statalităţii republicii.
Pe acest ultim front luptă două partide, care, în opinia analiştilor, vor intra în parlament: comuniştii conduşi de Vladimir Voronin şi democraţii lui Marian Lupu. Potrivit directorului Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie, tocmai aceste două partide se bucură probabil de sprijinul Kremlinului. În opinia lui Barbăroşie, nu este exclusă o alianţă între comunişti şi democraţi, fapt care îi va conveni Kremlinului.
Dimpotrivă, directorul Institutului European de Studii Politice de la Chişinău, Viorel Cibotaru, consideră puţin probabilă o asemenea variantă, în primul rând pentru că UE "va recomanda partidelor din parlamentul Republicii Moldova să nu formeze alianţe cu reprezentanţii comunişti". Analistul menţionează că aproape toate forţele politice ale republicii, inclusiv democraţii şi, oricât de ciudat ar părea, comuniştii, au drept principal obiectiv integrarea ţării în UE. O poziţie aparte ocupă în acest sens Partidul Umaniştilor, condus de fostul ministru al apărării Valeriu Pasat, care le promite alegătorilor ralierea la Uniunea Vamală (Rusia, Belarus şi Kazahstan) şi o întoarcere de 180 de grade în politica externă, dinspre vest spre est.
Cibotaru este de părere că în urma alegerilor din noiembrie în parlament vor intra în mod sigur Partidul Comuniştilor, Partidul Democrat, Partidul Liberal (condus de preşedintele interimar Mihai Ghimpu) şi Partidul Liberal-Democrat (premierul Vlad Filat), în timp ce şansele celorlalţi participanţi la cursă sunt destul de incerte.
Este clar, continuă analistul, că liberalii sunt "nişa României". În ceea ce priveşte Rusia, nu se ştie în ce măsură ea se poate baza pe loialitatea partidelor de stânga, în cazul în care acestea vor câştiga alegerile. Cibotaru consideră că orice partid ar veni la putere, el nu va deveni o pârghie de influenţă a Kremlinului, spre deosebire de Partidul Liberal, evident proromân.
Până de curând se considera că Partidul Comunist este liderul incontestabil al cursei, însă ultimele sondaje de opinie arată că democrat-liberalii şi-au consolidat poziţiile. Este adevărat că până la alegerile din 28 noiembrie lucrurile se mai pot schimba, însă experţii sunt de părere că, indiferent care va fi distribuţia de forţe în noul parlament, Moscova nu trebuie să spere să readucă Republica Moldova în cercul său apropiat.
În finalul articolului, Nezavisimaia Gazeta precizează că joi Mihai Ghimpu a atenţionat din nou Rusia să-şi retragă trupele din Transnistria.
Sursa: RomaniaLibera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
