Astăzi 27 Ianuarie 2022, Joi - Ultima actualizare la 26 Ianuarie 2022
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Actualitate 21 Ianuarie 2021, ora 11:16

Ar putea beneficia cetăţenii români victime ale comunismului sovietic de reparaţii din partea statului român?

Marime Font

 

p> Este o întrebare care, de zeci de ani, a primit un răspuns pozitiv. Art. 1 alin. (2) lit. a din Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, specifică cât se poate de clar că „De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoana care: a) a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;”, iar art. 12 alin. (1) adaugă că „Beneficiază de prevederile prezentului decret-lege şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate”[1].

          Adoptat imediat după revoluţia din decembrie 1989, înainte de alegerile parlamentare din 20 mai 1990, ceea ce şi explică apartenenţa sa la specia excepţională de acte normative a decretelor-legi,  Decretul-Lege nr. 118/1990, care de la apariţia sa a trecut prin repetate modificări şi republicări, a rămas baza materiei privitoare la reparaţiile pe care statul le acordă victimelor represiunilor regimului totalitar comunist, precum şi anumitor urmaşi ai acestora (soţii supravieţuitori). Referinţa la data din titlul actului normativ este clară: făcând trimitere la ziua de 6 martie 1945, când a fost investit guvernul Petru Groza, Decretul-Lege nr. 118/1990 se adresează victimelor dictaturii comuniste din România, care începe odată cu amintitul guvern şi se încheie în perioada tulbure ce a urmat fugii cu elicopterul a soţilor Ceauşescu de pe sediul Comitetului Central al PCR, actualul Minister de Interne.

Problema este că nu doar regimul Partidului Comunist Român (pentru o perioadă Partidul Muncitoresc Român) şi-a folosit instrumentele represive asupra cetăţenilor României. Prin trimiterea din articolul 1 alin. (2) citat mai sus, Decretul-Lege nr. 118/1990 include între beneficiarii săi şi persoanele care, de pe teritoriul României, au fost deportate sau deţinute „în străinătate”. Cum la cumpăna anilor 1944-1945 lagărele naziste erau în curs de a fi eliberate, referirea din Decretul-Lege nr. 118/1990 priveşte un singur stat şi un singur regim totalitar, tot comunist: URSS. Aşa cum se ştie, după 23 august 1944 şi până la semnarea armistiţiului, în septembrie următor, Uniunea Sovietică a continuat să ia prizoneri de război din rândurile armatei române, pe ultimii eliberându-i de-abia în 1955[2]. În ianuarie 1945, cu cooperarea Comisiei Aliate de Control şi a autorităţilor române, deşi era înainte de venirea la putere a comuniştilor, a fost deportat pentru cca 5 ani în teritoriul sovietic un număr de aproximativ 75.000 de etnici germani cetăţeni români[3]. De asemenea, diferite alte persoane civile, în special de origine basarabeană, aflate pe „listele negre ale NKVD”, au fost luate din ţară şi deţinute perioade destul de lungi în sistemul concentraţionar sovietic, înainte de a li se permite revenirea în România (celor care au supravieţuit, desigur).

Dacă cu privire la aceste categorii de persecutaţi politic lucrurile au fost clare de la bun început, majoritatea victimelor persecuţiilor politice din fostele teritorii româneşti ale Basarabiei, Bucovinei de Nord şi ţintului Herţei au fost excluse de la aplicarea Decretului-Lege nr. 118/1990. La momentul adoptării sale, Uniunea Sovietică era încă în existenţă, iar locuitorii acestor vechi teritorii româneşti aveau exclusiv cetăţenia sovietică. Problema este că excluderea de la aplicarea dispoziţiilor Decretului-lege nr. 118/1990 s-a menţinut până în prezent, deşi începând cu anul 2007 s-au uşurat condiţiile pentru redobândirea cu titlu reparatoriu a cetăţeniei române de către locuitorii din fostele teritorii româneşti incluse azi Republicii Moldova şi Ucrainei[4].

Aşa, ca o paranteză, trebuie să remarcăm că menţinerea de către guvernul Tăriceanu a cerinţei celor minim 4 ani de rezidenţă în România era în contradicţie cu caracterul reparatoriu al măsurii şi a generat toate acele aberaţii cu adresele la care apar ca fiind domiciliaţi zeci de indivizi şi cu secţiile de vot la care nu vine aproape nimeni să voteze (precum şi toată afacerea la negru care s-a dezvoltat pe seama oamenilor care vor să redobândească cetăţenia părinţilor şi bunicilor lor). De la bun început cei aflaţi în această situaţie trebuiau înregistraţi ca cetăţeni români cu domiciliul în străinătate.

 În orice caz însă, între basarabenii care au redobândit cetăţenia română s-au aflat şi victime ale represiunilor staliniste din teritoriul anexat Uniunii Sovietice. Lor însă li s-au respins cererile de acordare a drepturilor conferite de Decretul-Lege nr. 118/1990. Nu au avut succes până acum nici contestaţiile în instanţă şi nici petiţiile adresate Avocatului Poporului, ministrului românilor de pretutindeni, ori către diverşi parlamentari. În mod special Asociaţia Românilor din Basarabia- Foşti Deţinuţi Politici şi Deportaţi, număr de identificare de stat – cod fiscal 1016620004248, persoană juridică înregistrată în Republica Moldova, prin preşedintele său Ion Beşliu, a fost deosebit de activă pe acest plan.

Prin urmare, am putea discuta de o discriminare între cetăţenii români care au fost deportaţi sau deţinuţi de regimul sovietic, deoarece în timp ce prizonierii de război şi persoanele ridicate spre a fi deţinute sau deportate în URSS din România de la vest de Prut beneficiază de efectele Decretului-Lege nr. 118/1990, persoanele care au suferit aceleaşi persecuţii la est de Prut nu sunt luate în considerare? La o primă vedere s-ar putea spune că nu pentru că regiunile în cauză erau deja anexate Uniunii Sovietice şi pentru că, la momentul persecutării lor, respectivii nu erau cetăţeni români.

Trebuie să facem câteva observaţii. În primul rând, Pactul Ribbentrop-Molotov a fost denunţat de toate părţile relevante ca ilegitim, nul şi neavenit, inclusiv de către Sovietul Suprem al URSS în anul 1989[5]. De altfel, prin atacul Germaniei asupra URSS la 22 iunie 1941 el devenise oricum caduc. Carta Atlanticului de la 14 august 1941, preciza că, din perspectiva aliaţilor occidentali, „nu doresc nici o schimbare teritorială care nu ar corespunde dorințelor liber exprimate ale popoarelor interesate”[6]; este şi motivul pentru care Regatul Unit a amânat să declare război României până în decembrie 1941 şi numai după ce somaţiile repetate ca armata română să nu treacă Nistrul nu au produs niciun efect. În ce priveşte cele două ultimatumuri sovietice din 26 şi 27 iunie 1940 şi răspunsurile româneşti la ele, este evident din lectura lor că nu se poate vorbi de un acord privind stabilirea unei noi graniţe între cele două state, ci doar de acceptul Bucureştiului, sub ameninţarea cu războiul, de a evacua militar şi administrativ teritoriile pretinse de Moscova, pentru a evita un început al ostilităţilor imediat şi într-un context nefavorabil, lăsând însă deschisă orice opţiune ulterioară[7].

Se pune aşadar problema când s-a produs de jure modificarea graniţei dintre România şi Uniunea Sovietică, fapt cu relevanţă şi atunci când discutăm de cetăţenia locuitorilor fostelor teritorii ale României la momentul persecutării lor de către ocupantul comunist sovietic. Ei bine, în opinia noastră, modificarea graniţei s-a produs din punct de vedere juridic după 10 februarie 1947, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de pace de la Paris dintre România şi Puterile Aliate, care cu privire la frontiere preciza următoarele:

Partea I FRONTIERE Articolul 1 Frontierele României, indicate în harta anexată Tratatului de faţă (Anexa I), vor fi cele care erau în fiinţă la 1 Ianuarie 1941, cu excepţia frontierei româno-ungare, care este definită în articolul 2 al Tratatului de faţă. Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 Iunie 1940 şi cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 Iunie 1945. Articolul 2 Hotărîrile Sentinţei de la Viena din 30 August 1940 sînt declarate nule şi neavenite. Frontiera dintre România şi Ungaria este restabilită prin articolul de faţă astfel cum exista la 1 Ianuarie 1938.„[8]

Prin urmare, până la acel moment, chiar dacă teritoriile Basarabiei, Bucovinei de Nord şi ţinutului Herţei s-au aflat anexate de facto Uniunii Sovietice între 1940 şi 1941, precum şi din 1944 încolo, ele continuau să reprezinte, din punctul de vedere al dreptului internaţional, teritoriul României. Este de notat că până în anul 1947 pe teritoriul românesc ocupat de sovietici avuseseră deja loc numeroase arestări şi internări în Gulag, precum şi primul val de deportare în masă, cel din 13 iunie 1941.

O observaţie importantă pe care trebuie să o facem vizavi de subiectul cetăţeniei locuitorilor din cele trei regiuni româneşti este că, spre deosebire de alte situaţii de transfer de teritorii între state, de la războiul franco-prusian din 1870 la Unirea Transilvaniei cu România sau la Tratatul româno-bulgar de la Craiova din 7 septembrie 1940, locuitorilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei nu li s-a oferit niciodată dreptul de a opta pentru cetăţenia pe care doresc să o aibă. Prin urmare, chiar dacă în 1947 graniţa de pe Prut dobândea recunoaştere internaţională, cetăţenii români rămaşi în fostul teritoriu românesc nu au renunţat niciodată la statutul lor de cetăţeni ai României. Prin urmare, ei erau cetăţeni români la momentul persecuţiilor consumate până atunci, dar şi celor intervenite mai târziu, cum ar fi, de exemplu, deportarea în masă din iulie 1949. Aşadar, exceptarea lor de la aplicarea Decretului-Lege nr. 118/1990 devine nesutenabilă din punct de vedere juridic.

Atragem de asemenea atenţia că, pe lângă limitele teritoriale, nici limitele temporale nu sunt atât de stricte, decât în aparenţă. Astfel, Decretul-Lege nr. 118/1990 aminteşte în titlul său de dictatura instaurată la 6 martie 1945 şi în cuprinsul său se referă la persoane deţinute sau deportate în URSS după 23 august 1944, respectiv la prizonierii de război. În ce priveşte această ultimă categorie, este clar că Armata Roşie nu a luat prizonieri de război doar în acel interval dintre lovitura de stat de la 23 august 1944 şi semnarea armistiţiului la 12 septembrie 1944, ci şi anterior, încă de la declanşarea ostilităţilor la 22 iunie 1941. Prin urmare, nici 6 martie 1945, nici 23 august 1944 nu sunt limite stricte, ci mai degrabă orientative şi ţin şi de momentul adoptării Decretului-Lege nr. 118/1990 în forma sa iniţială, cu aproape doi ani înainte de destrămarea URSS.

Aşadar, trebuie observat că efectele Decretului-Lege nr. 118/1990 nu privesc strict doar persoanele căzute victime represiunilor organizate de dictatura comunistă instaurată în România la 6 martie 1945. Art. 1 alin. (2) lit. a din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, dispune că „De aceleași drepturi beneficiază și persoana care: a) a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;”. Deportările la care face referire acest text legal sunt deportări organizate şi executate de autorităţile Uniunii Sovietice, iar destinaţiile de deportare s-au aflat în diferite regiuni de pe cuprinsul respectivului stat. Diferenţa între cazurile prizonierilor de război, ale etnicilor germani şi ale altor persoane deportate sau deţinute în URSS şi cazul deportaţilor şi deţinuţilor politici din teritoriile de nord-est ale României (Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei), care, juridic vorbind, au continuat să-i aparţină ţării noastre până la intrarea în vigoare a Tratatului de Pace de la Paris 10 februarie 1947, este una de intensitate a ocupaţiei sovietice (în sensul că în acele teritorii nu mai existau autoriţăti române funcţionale).

De asemenea, trebuie remarcat că art. 12 alin. (1) din Decretul-Lege nr. 118/1990 adaugă că „Beneficiază de prevederile prezentului decret-lege şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate”. Aşadar, în măsura în care putem constata că o persoană era cetăţean român la data şi pe durata deportării sale în străinătate, petrecute sau continuate după data de 23 august 1944, atunci şi dispoziţiile art. 1 alin. (2), art. 4 alin. (1) şi (3), art. 8, 9, 12 şi 15 din acelaşi act normativ ar trebui să-i fie aplicabile.

Vorbim aşadar de persoane în vârstă, care au dobândit cetăţenia română la naştere şi nu au renunţat niciodată la ea. Redobândirea acestei cetăţenii în ultimele trei decade a reprezentat doar o clarificare de facto a unei situaţii care, de jure, nu se schimbase niciodată. Aşa cum am precizat mai sus, modificarea graniţei de nord-est a României a avut loc, din punct de vedere legal, de-abia în anul 1947, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de pace de la Paris dintre România şi Puterile Aliate. Anterior acestei date, chiar dacă Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei s-au aflat sub ocupaţie sovietică în intervalul 28 iunie 1940-22 iunie 1941, respectiv începând din august 1944, din punct de vedere juridic aceste regiuni au continuat să facă parte din teritoriul României.

De asemenea, locuitorii respectivelor teritorii nu au fost niciodată puşi în situaţia de a opta între cetăţenia română şi cea sovietică. Cetăţenia sovietică li s-a impus automat, în timp ce faţă de cetăţenia română nu a existat niciodată un act formal de renunţare la ea. Aşadar, la data deportării, ca şi pe întreaga durată a acesteia, petenţii au continuat să fie cetăţeni români, iar faţă de acest aspect, prin aplicarea art. 1 alin. (2), refuzul acordării drepturilor care li se cuvin în baza Decretului-Lege nr. 118/1990 nu are absolut nicio justificare.

Au mai invocat autorităţile competente că unii din petenţi nu ar fi făcut dovada caracterului politic al deportărilor la care au fost supuşi. Această susţinere este cel puţin hilară, funcţionarii statului român nefiind scutiţi de la necesitatea de a avea o cultură generală şi minime cunoştinţe de istorie. Deportările din iunie 1941 şi iulie 1949 de pe teritoriul Basarabiei au făcut parte din Operaţiunile „Nord” şi „Sud”, prin care autorităţile sovietice urmăreau să elimine din teren persoanele considerate a reprezenta obstacole în calea sovietizării, respectiv a colectivizării, aşadar cu o motivaţie politică clară[9]. Trebuie să mai remarcăm aici un aspect: atunci când speţa presupune existenţa unui eveniment notoriu, de mare amploare, caracterul său politic nu mai trebuie demonstrat, el fiind foarte bine cunoscut, ci doar implicarea petenţilor în respectivul eveniment, care, în cazurile care au ajuns la cunoştinţa noastră a fost şi este demonstrată cu acte.

Încă de la marea recesiune din 2008 şi în special de la politicile de austeritate implementate în anii 2009-2010 există în societatea românească o sensibilitate crescută faţă de ceea ce înseamnă cheltuieli sociale ale statului. Este însă evident că nu se poate pune semnul egal între pensiile speciale ale parlamentarilor şi altor categorii de aleşi sau ale funcţionarilor parlamentari şi reparaţiile care se acordă victimelor abuzurilor regimurilor totalitare din secolul trecut. Există o amplă dimensiune morală în ultimul caz.

De asemenea, având în vedere timpul scurs, numărul celor care ar fi în drept să primească astfel de reparaţii s-a diminuat constant. Potrivit cifrelor aflate la dispoziţia Asociaţiei Românilor din Basarabia- Foşti Deţinuţi Politici şi Deportaţi, numărul foştilor deportaţi şi deţinuţi politici din Republica Moldova care au redobândit cetăţenia română şi care ar fi, deci, eligibili pentru a beneficia de drepturile conferite prin Decretul-Lege nr. 118/1990, aflaţi în viaţă în prezent, este de aproximativ 350 de persoane, multe cu vârste de peste 80 şi 90 de ani. Prin urmare, ar fi un efort minim din partea statului, dar cu o certă valoare morală.

contributors.ro 

NOTE


[1] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/60114

[2] https://www.rri.ro/ro_ro/prizonieri_romani_in_urss_dupa_cel_de_al_doilea_razboi_mondial-12915

[3] https://www.memorialsighet.ro/ianuarie-1945-deportarea-etnicilor-germani-din-romania-la-munca-de-reconstructie-in-urss/

[4] http://www.bbc.co.uk/romanian/forum/story/2007/09/printable/070905_cetatenie_lege.shtml

[5] https://historice.ro/denuntarea-pactului-ribbentrop-molotov/

[6] https://lege5.ro/gratuit/g42dknrw/carta-atlanticului-din-14081941

[7] http://ebooks.unibuc.ro/istorie/istorie1918-1940/13-4.htm

[8] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/126153

[9] https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/operatia-sud-fata-nevazuta-a-deportarilor-din-6-iulie-1949

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 17:57

ANRE a publicat tarifele la energia electrică, după ce FEE Nord și Premier Energy au solicitat ca prețul să fie majorat

ANRE a publicat tarifele la energia electrică, după ce FEE Nord și Premier Energy au solicitat ca prețul să fie majorat

ANRE a publicat tarifele la energia electrică. Acest lucru se întâmplă, după ce FEE Nord și Premier Energy au venit cu solicitarea de a majora tariful.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 17:48

Rusia a început manevre navale de anvergură în Marea Neagră: Peste 20 de nave participă

Rusia a început manevre navale de anvergură în Marea Neagră: Peste 20 de nave participă

Rusia a început miercuri manevre navale de anvergură în Marea Neagră, la care participă peste 20 de nave, exerciţii prevăzute în planul de instruire a forţelor sale armate elaborat pentru anul în curs, a anunţat Ministerul rus al Apărării.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 17:41

Vitali Klitschko, ”fără cuvinte” după ajutorul militar promis de Germania Ucrainei: ”Ce ne va trimite data viitoare? Perne?”

Vitali Klitschko, ”fără cuvinte” după ajutorul militar promis de Germania Ucrainei: ”Ce ne va trimite data viitoare? Perne?”

Germania a anunțat că va trimite 5.000 de căști militare Ucrainei în contextul criticilor tot mai puternice la adresa Berlinului din cauza refuzului său de a permite NATO să vândă arme și echipament militar Kievului. Anunțul de miercuri al ministrului german al apărării l-a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 17:33

De la ce oră e indicat să nu mai bei apă, astfel încat să ai un somn odihnitor ?

De la ce oră e indicat să nu mai bei apă, astfel încat să ai un somn odihnitor ?

Multe persoane își pun un pahar cu apă pe noptieră atunci când merg la culcare sau beau un pahar cu apă chiar înainte de a se băga în pat. Dar oare este acesta un obicei potrivit? Cel mai probabil că nu, pentru că îți vei întrerupe somnul o dată sau...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 17:24

Ai tensiunea crescută? Iată ce alimente trebuie să le eviți

Ai tensiunea crescută? Iată ce alimente trebuie să le eviți

Tensiunea crescută este în strânsă legătură cu dieta. Alimentele foarte sărate sau dulci, cele bogate în grăsimi saturate cresc tensiunea arterială și pun în pericol sănătatea inimii. În schimb, fructele și legumele proaspete, alimentele bogate în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 17:05

VIDEO/ Natalia Gavrilița încă nu a renunțat la compensația pentru gaz: „Intenționez să mă așez împreună cu părinții și să facem acest lucru”

VIDEO/ Natalia Gavrilița încă nu a renunțat la compensația pentru gaz: „Intenționez să mă așez împreună cu părinții și să facem acest lucru”

Prim-ministra, Natalia Gavrilița, susține că nu a reușit să renunțe la compensația la gaz, așa cum au făcut-o colegii săi. Dar intenționează să o facă.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:58

SUA ameninţă Belarusul cu o ripostă ”rapidă” şi ”fermă” în cazul în care ajută Rusia să invadeze Ucraina

SUA ameninţă Belarusul cu o ripostă ”rapidă” şi ”fermă” în cazul în care ajută Rusia să invadeze Ucraina

Statele Unite ameninţă Belarusul că se expune unei riposte ”rapide” şi ”ferme” în cazul în care permite Rusiei să folosească teritoriul belarus pentru a ataca Ucraina, relatează AFP.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:49

Banii din Republica Moldova nu vor mai putea fi „ascunși” în străinătate. Ce metodă a aprobat Guvernul

Banii din Republica Moldova nu vor mai putea fi „ascunși” în străinătate. Ce metodă a aprobat Guvernul

Persoanele fizice sau juridice din Republica Moldova, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din străinătate, vor fi identificate mai ușor.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:35

Primar de la Condrița: „Îmi pare rău să constat dar e o discriminare totală a celor care locuiesc în sate comparativ cu cei din orașe”

Primar de la Condrița: „Îmi pare rău să constat dar e o discriminare totală a celor care locuiesc în sate comparativ cu cei din orașe”

Andrei Donică, primarul satului Condrița din municipiul Chișinău, președintele Mișcării Profesioniștilor „Speranța”, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, s-a adresat conducerii de vârf a țării cu privire la acordarea suportului financiar în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:32

Alertă la Bălți! În plină stradă a fost găsită o grenadă

Alertă la Bălți! În plină stradă a fost găsită o grenadă

Astăzi, o grenadă F1 a fost găsită pe strada Anton Cehov din municipiul Bălți. La fața locului au venit oamenii legii, care au încercuit zona și, ulterior, au preluat explozibilul, transmite realitatea.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:22

VIDEO/ Litvinenco: Astăzi situația social-economică din țară ar fi fost cu mult mai gravă, dacă la putere nu era PAS

VIDEO/ Litvinenco: Astăzi situația social-economică din țară ar fi fost cu mult mai gravă, dacă la putere nu era PAS

Oricine altcineva ar fi venit la putere decât PAS la alegerile din 11 iulie, acum situația social-economică din țară ar fi fost cu mult mai gravă. Această declarație îi aparține ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 16:07

VIDEO/ Dialog cu scântei! Vlah, amenințări către Gavrilița în ședința Guvernului

VIDEO/ Dialog cu scântei! Vlah, amenințări către Gavrilița în ședința Guvernului

Dialog cu scântei la ședinta Guvernului Republicii Moldova din 26 ianuarie 2022. Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah, vicepremierul Andrei Spînu și prim-ministra Natalia Gavrilita și-au aruncat replici în timp ce se discuta despre un proiect de Hotărâre privind Fondul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 15:50

Georgia, Republica Moldova şi Ucraina vor fi ajutate să depășească sărăcia energetică

Georgia, Republica Moldova şi Ucraina vor fi ajutate să depășească sărăcia energetică

Secretariatul Comunităţii Energetice a înfiinţat un Centru pentru accelerarea eliminării sărăciei energetice a părţilor contractante ale Comunităţii Energetice (inclusiv Georgia, Moldova şi Ucraina), potrivit safenews.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 15:39

VIDEO/ Explozie urmată de un incendiu puternic, în centrul Atenei: O persoană a fost rănită iar mai clădiri au fost grav avariate

VIDEO/ Explozie urmată de un incendiu puternic, în centrul Atenei: O persoană a fost rănită iar mai clădiri au fost grav avariate

O persoană a fost rănită şi mai multe clădiri au fost grav avariate, miercuri, după o explozie în centrul Atenei, urmată de un incendiu puternic, transmite digi24.ro.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 15:24

Gavrilița: Indiferent de decizia luată de ANRE, tariful pentru primii 150 de metri cubi consumați, nu se va schimba

Gavrilița: Indiferent de decizia luată de ANRE, tariful pentru primii 150 de metri cubi consumați, nu se va schimba

Tariful la gazele naturale pentru primii 150 de metri cubi consumați nu se va schimba în lunile februarie și martie în cazul consumatorilor casnici, indiferent ce decizie va lua ANRE. Anunțul a fost făcut de premierul Natalia Gavrilița în debutul ședinței Guvernului,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 15:05

ULTIMA ORĂ! Dorin Damir și Valeriu Cojocaru, eliberați din Penitenciarul 13

ULTIMA ORĂ! Dorin Damir și Valeriu Cojocaru, eliberați din Penitenciarul 13

Dorin Damir, președintele FEA și Valeriu Cojocaru, fostul șef ai IP Bălți, vizați în „Dosarul 5”, au fost eliberați din penitenciar. Această decizie a fost luată, astăzi, de magistrații de la Judecătoria Buiucani. Magistrații au decis ca Valeriu Cojocaru să fie...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 14:46

ȘOC! Moldovenii au mai multă încredere în Marina Tauber decât în Grosu și Gavriliță

ȘOC! Moldovenii au mai multă încredere în Marina Tauber decât în Grosu și Gavriliță

Un sondaj realizat de Date Inteligente (iData), vicepreședintele Partidul „ȘOR”, deputatul Marina Tauber, îi depășește pe Prim-ministrul Natalia Gavriliță și președintele legislativului, Igor Grosu, la capitolul încredere din partea populației. Primii trei...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 14:22

Vremuri bune și justiție corectă? În 2021, numărul cererilor la CEDO împotriva Republicii Moldova a crescut cu 20%

Vremuri bune și justiție corectă? În 2021, numărul cererilor la CEDO împotriva Republicii Moldova a crescut cu 20%

Pe parcursul anului 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat 630 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, cu 20% mai multe decât în 2020.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 14:15

Veste bună pentru cetățenii RM care dețin buletin românesc! Actele NU vor fi anulate de autoritățile din România

Veste bună pentru cetățenii RM care dețin buletin românesc! Actele NU vor fi anulate de autoritățile din România

Cetățenii din Republica Moldova care dețin buletin românesc, nu vor rămâne fără acest act. După ce marți, 25 ianuarie, Ministerul Afacerilor Interne din România a organizat o dezbatere publică pe marginea proiectului de lege care prevede, printre altele, verificarea...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 14:09

Replica Kremlinului la amenințarea SUA cu sancțiuni împotriva lui Putin: „Nu este dureros, este distructiv”

Replica Kremlinului la amenințarea SUA cu sancțiuni împotriva lui Putin: „Nu este dureros, este distructiv”

Kremlinul a calificat miercuri drept „distructivă” ideea unor sancţiuni americane îndreptate personal împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, menţionată cu o zi în urmă de Joe Biden, în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 13:49

Mitropolia Moldovei îi răspunde lui Nantoi: Regretăm enorm de mult faptul că se încearcă aruncarea vinei și responsabilității pe alte instituții și entități

Mitropolia Moldovei îi răspunde lui Nantoi: Regretăm enorm de mult faptul că se încearcă aruncarea vinei și responsabilității pe alte instituții și entități

Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove i-a oferit un răspuns dur deputatului Oazu Nantoi, care ieri, în cadrul unui briefing de presă, a solicitat ca instituția să nu se mai comporte ca o extensiune ideologică a Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR) și să înceteze să...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 13:38

Plîngău: Este rușinos să urmăresc cum Partidul Șor crește în popularitate. Trebuia scos în afara legii

Plîngău: Este rușinos să urmăresc cum Partidul Șor crește în popularitate. Trebuia scos în afara legii

Dinu Plîngău a comentat rezultatele sondajului publicat astăzi de către iData, declarând că „este pur și simplu rușinos să urmăresc cum Partidul Șor crește în popularitate”.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 13:23

VIDEO/ Tânăra și iubitul ei, care au ucis cu cruzime fetița de doi ani de la Ciocana, în fața magistraților. Procurorii cer prelungirea arestului

VIDEO/ Tânăra și iubitul ei, care au ucis cu cruzime fetița de doi ani de la Ciocana, în fața magistraților. Procurorii cer prelungirea arestului

Tinerii care la sfârșitul lunii octombrie au ucis cu o deosebită cruzime o fetiță de doi ani la Ciocana, au fost aduși astăzi din nou în fața magistraților. Judecătorii de la Ciocana urmează să se expună asupra prelungirii măsurii de arest. Procurorii îi vor pe cei...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 13:05

ULTIMA ORĂ! Mircea Roșioru, fostul adjunct al PG, a fost scos de sub urmărire penală în dosarul lui Stoianoglo

ULTIMA ORĂ! Mircea Roșioru, fostul adjunct al PG, a fost scos de sub urmărire penală în dosarul lui Stoianoglo

Mircea Roșioru, fostul adjunct al procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo, a fost scos de sub urmărire penală în dosarul pornit pe numele lui Stoianoglo. O ordonanță în acest sens a fost semnată la 28 decembrie 2021, transmite zdg.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 12:46

VIDEO/ „D. Litvinenco, să nu ne depășim competența”: Refuzul PA de a porni dosar pe Stoianoglo a provocat discuții aprinse la CSP

VIDEO/ „D. Litvinenco, să nu ne depășim competența”: Refuzul PA de a porni dosar pe Stoianoglo a provocat discuții aprinse la CSP

Cererea Ingăi Grigoriu de contestare a ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale pe marginea sesizării cu privire la săvârșirea infracțiunii de către Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo va fi examinată de Procuratura Anticorupție. O astfel de decizie a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 12:29

ALARMANT! Numărul bălțenilor infectați cu COVID-19 s-a triplat în ultima săptămână

ALARMANT! Numărul bălțenilor infectați cu COVID-19 s-a triplat în ultima săptămână

Numărul bălțenilor infectați cu COVID-19 s-a triplat în ultima săptămână. De asemenea, a crescut și numărul copiilor bolnavi de Coronavirus. În prezent, 400 de pacienți sunt spitalizați, dintre care 336 se află în stare gravă, scrie nordnews.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 12:18

VIDEO/ Business moldovenesc! Modalitatea prin care un bărbat comercializa produse alcoolice

VIDEO/ Business moldovenesc! Modalitatea prin care un bărbat comercializa produse alcoolice

Polițiștii din cadrul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău informează că, în vederea prevenirii şi combaterii traficului ilicit de mărfuri, precum şi contrafacerea băuturilor alcoolice pe teritoriul Capitalei, au deconspirat activitatea unui bărbat în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 12:01

VIDEO/ „De ce trebuie să comentez mișcarea lui Ceban de a crea o mișcare?”: Reacția lui Litvinenco la acuzațiile lui Ceban

VIDEO/ „De ce trebuie să comentez mișcarea lui Ceban de a crea o mișcare?”: Reacția lui Litvinenco la acuzațiile lui Ceban

Sergiu Litvinenco, îi sugerează lui Ion Ceban să nu-și facă PR politic și să se ocupe de problemele locuitorilor. Această reacție vine după ce edilul capitalei a ieșit cu acuzații la adresa guvernării. „Nu vreau să comentez”, a spus Litvinenco în cadrul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 11:56

Prețul benzinei și motorinei continuă să bată record după record! ANRE a afișat noile prețuri

Prețul benzinei și motorinei continuă să bată record după record! ANRE a afișat noile prețuri

Prețul benzinei și motorinei continuă să bată record după record. ANRE a anunțat noi scumpiri ale carburanților, pentru joi, 27 ianuarie.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 11:44

Opinie: Alexandr Stoianoglo ar avea interdicția de a comunica cu presa

Opinie: Alexandr Stoianoglo ar avea interdicția de a comunica cu presa

Ivan Diacov, susține că Alexandru Stoianoglo ar avea interdicția judecătorilor de a nu comunica cu presa. Ba mai mult, de aceeași părere este și președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Dorin Popescu.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 11:29

DOC/ Situație fără precedent! Ministerul Sănătății le cere directorilor de spitale să economisească resursele energetice: Închideți apa caldă și încălziți încăperea până la 19°C!

DOC/ Situație fără precedent! Ministerul Sănătății le cere directorilor de spitale să economisească resursele energetice: Închideți apa caldă și încălziți încăperea până la 19°C!

Ministerul Sănătății le-a cerut managerilor de spitale să reducă la maxim consumul de resurse energetice. Mai exact, în toate instituțiile publice, care se subordonează ministerului, se cere să fie oprită apa caldă, lumina, iar temperatura aerului să nu depășească 19°C. O...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 26 Ianuarie 2022, ora: 11:26

Dan Dungaciu: Don’t look up! Nu va fi nicio invazie în Ucraina

Dan Dungaciu: Don’t look up! Nu va fi nicio invazie în Ucraina

Cerul nu este brăzdat nici de rachete supersonice, nici de elicoptere de atac sau Suhoi-uri ruseşti. Căci nu va fi o invazie - şi nici nu era menită să fie. Riscul nu este astăzi un război convenţional, ci faptul că, vrăjiţi de spectrul unui război „iminent” în regiune, şi...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 11:22

De la 1 februarie, călătorii fără teste COVID în UE. Noua recomndare a Consiliului European

De la 1 februarie, călătorii fără teste COVID în UE. Noua recomndare a Consiliului European

Marți, 26 ianuarie, Statele membre UE au convenit să-şi coordoneze mai bine regulile cu privire la deplasări în interiorul Uniunii Europene şi să nu mai impună restricţii celor care deţin un certificat sanitar european, în contextul în care unele ţări sunt afectate de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 11:04

Separatistul Krasnoselski cu lacrimi de crocodil. Acuză Chișinăul că ar fi instituit blocada Transnistriei

Separatistul Krasnoselski cu lacrimi de crocodil. Acuză Chișinăul că ar fi instituit blocada Transnistriei

Vadim Krasnoselski, liderul separatist al nerecunoscutei regiuni din stânga Nistrului acuză Chișinăul că ar fi instituit blocada Transnistriei și nu respectă acordurile pe care le-a semnat anterior cu participarea mediatorilor de la OSCE, Rusia, Ucraina și a observatori din SUA și...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 10:46

VIDEO / Dacă nu se va reforma justiția, Litvinenco își va da demisia

VIDEO / Dacă nu se va reforma justiția, Litvinenco își va da demisia

Sergiu Litvinenco își va depune mandatul de Ministrul al Justiției dacă se va constata că nu nu se reformează justiția. Despre acest lucru, a menționat chiar ministrul, în cadrul emisiunii de la N4. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Ianuarie 2022, ora: 10:34

VIDEO/ Pe o stradă din capitală, un automobil a luat foc: Nimeni nu a avut de suferit

VIDEO/ Pe o stradă din capitală, un automobil a luat foc: Nimeni nu a avut de suferit

Un automobil parcat pe bulevardul Moscova din sectorul Rîșcani al Capitalei, aseară, a luat foc.

( ) Citeşte tot articolul

Chișinău 26 Ianuarie 2022, ora: 10:19

Alertă în Chișinău: Judecătoriile Centru și Buiucani ar fi minate

Alertă în Chișinău: Judecătoriile Centru și Buiucani ar fi minate

Alertă cu bombă în sectorul Buiucani al Capitalei.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)