Andrei Popov: „Suntem sortiţi să avem relaţii bune cu vecinii”

Despre Rusia şi schimbarea de abordare

Rusia este un actor important în acest proces. Este participantă în formatul „5+2” şi are instrumente importante de influenţă şi de comunicare. Recent a lansat un program de susţinere financiară pentru pensionarii din regiunea transnistreană, acordându-le, indiferent de cetăţenie, câte 15 dolari pe lună. Se ştie relaţia specială pe care Tiraspolul a avut-o pe parcursul ultimelor decenii cu Rusia, susţinerea de care s-a bucurat Transnistria din partea Federaţiei Ruse inclusiv – sau înainte de toate – de ordin economic. S-a mimat existenţa unei situaţii social-economice relativ stabile în Transnistria şi graţie unei politici mai mult decât indulgente a „Gazprom”-ului, care nu a cerut achitarea datoriei enorme pentru gazele livrate cetăţenilor din regiunea transnistreană. În aşa mod, lor li s-a creat iluzia şi falsul avantaj că serviciile comunale sunt mai ieftine în această regiune decât în alte părţi.

Sigur că acest tratament preferenţial, aceste relaţii oferă Rusiei anumite canale, instrumente de comunicare. În cadrul recentei mele vizite la Moscova, eu le-am vorbit oficialilor ruşi foarte mult şi în detaliu despre noile abordări ale guvernului de la Chişinău vizând principiile de reglementare a conflictului transnistrean. Sunt abordări pragmatice care vizează nu doar domeniul politic, dar şi socio-economic, şi prevăd relansarea activităţii grupurilor de lucru ce vin să restabilească legăturile pierdute dintre cele două maluri, să restabilească sentimentul de comuniune între diferite categorii socio-profesionale de pe ambele maluri şi să rezolve problemele comune cu care se confruntă oamenii. Măsurile de încredere propuse sunt iniţiative care demonstrează voinţa Chişinăului de a depolitiza unele subiecte şi de a se angaja într-un dialog direct şi eficient cu interlocutorii de la Tiraspol, în speţă, pe linia reprezentanţilor politici. Toate aceste acţiuni denotă un suflu proaspăt în abordarea Chişinăului vizavi de reglementarea transnistreană. Până în prezent, însă, nu putem vorbi despre măsuri de reciprocitate. Mai mult, au avut loc şi o serie de provocări, arestări, reţineri, declaraţii neprieteneşti. Credem că e foarte important ca acest proces de consolidare a încrederii să fie susţinut şi să nu fie subminat, iar Rusia are suficiente argumente pentru a ne ajuta în acest sens. Şi am simţit că asemenea abordări sunt împărtăşite şi la Moscova.

Despre Ucraina şi Palanca

Situaţia noastră ne obligă să avem relaţii dintre cele mai bune cu cei doi vecini ai noştri: România şi Ucraina. Sunt două ţări de a căror susţinere depinde succesul RM, iată de ce deja au avut loc primele contacte cu partenerii din Ucraina – prim-miniştrii, miniştrii de Externe au vorbit la telefon. Aflat la Moscova, am avut o discuţie cu ambasadorul Ucrainei în Rusia, Constantin Grishinko, care a doua zi a fost numit ministru de Externe. În anii ’90 el a fost copreşedinte în Comisia pentru delimitarea frontierei şi cunoaşte foarte bine subtilităţile dosarului în pachet al înţelegerilor la care s-a ajuns în momentul semnării tratatului de frontieră în 1999.

Iar, referindu-mă la acest dosar şi la cazul de la Palanca, este foarte bine şi foarte responsabil să spunem care este adevărul. Adevărul numărul unu este că subsolul de sub şoseaua de la Palanca nu se transmite, rămâne teritoriul inalienabil al RM. Adevărul numărul doi este că cele 926 de hectare de dincolo de acest drum au fost şi vor rămâne în componenţa RM şi nimeni nu pune la îndoială acest fapt, în pofida speculaţiilor. Adevărul numărul trei este că locuitorii comunei Palanca vor avea un regim privilegiat şi în ultimele săptămâni au fost întreprinse măsuri concrete – au fost instalate semne de circulaţie, au fost fixate treceri de pietoni, au fost eliminate permisele speciale. Ar fi o mare cedare şi ar fi o mare lovitură pentru interesele RM, dacă nu am reuşi să gestionăm acest dosar foarte important şi să ridicăm relaţia cu Ucraina la nivelul unui parteneriat strategic. Or, este important ca să ne focalizăm pe subiecte mari, ce ţin de reglementarea conflictului transnistrean, asigurarea securităţii energetice, cooperarea în cadrul organismelor internaţionale, de proiecte de infrastructură şi, mai ales, de avansarea intereselor ambelor state în vederea apropierii şi integrării cât mai rapide în UE.

Despre România şi transferarea experienţei

Relaţiile cu România au fost relansate în primele ore de la confirmarea noului Guvern prin abolirea măsurii abuzive de introducere, în 2009, a vizelor pentru cetăţenii români. Foarte rapid a fost semnat acordul de mic trafic. Primii beneficiari ai acestui document au primit permisele de mic trafic şi vor putea deja călători fără vize în România. Deci noi, la Chişinău, am eliminat tot ceea ce este nefiresc şi toate condiţionările artificiale ce au fost impuse de foştii guvernanţi, şi tratăm România nu ca pe un duşman extern, ci ca pe un prieten şi o ţară ce are mult să ofere RM. Iată de ce trebuie să avem un dialog în care să ne respectăm, să ne înţelegem. Există domenii sensibile în relaţia noastră, dar este foarte important ca RM să ştie să valorifice deschiderea plenară pe care România o manifestă: şi în ceea ce priveşte susţinerea parcursului european al RM, şi în ceea ce priveşte transferarea experienţei acumulate în procesul de integrare europeană. În prezent ne concentrăm pe crearea unei atmosfere corespunzătoare pentru a putea valorifica acest potenţial, pe instituţionalizarea raporturilor noastre, ca ele să nu fie doar la nivelul şefilor de stat, ci să coboare în jos, la nivelul guvernelor, ministerelor, instituţiilor, agenţiilor, administraţiilor publice locale. Ne gândim foarte serios la crearea unor mecanisme de transferare a experienţei României. Bunăoară, pe linia Ministerului de Externe, deja au avut loc mai multe consultări foarte fructuoase şi foarte importante pentru noi şi am convenit asupra intensificării acestor consultări.

Este foarte importantă vizita premierului Vlad Filat la Bucureşti, în noiembrie, vizita preşedintelui Traian Băsescu la Chişinău, în ianuarie. Au fost nişte semnale de relansare a relaţiei în plan politic. În plan economic, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 mln. euro pentru RM. Sunt expresii concrete ale deschiderii pe care o manifestă România faţă de noi şi ale atitudinii serioase şi responsabile a guvernului moldovean faţă de interesele propriului stat. Astfel se creează premise bune pentru o relaţie foarte fructuoasă, foarte apropiată, privilegiată între două state care, împreună, merg în UE.