Astăzi 23 Ianuarie 2022, Duminică - Ultima actualizare la ora 08:52
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Interviu 17 Martie 2020, ora 14:00

Ana Blandiana: „Profesorii și elevii mi s-au părut infinit mai europeni decât politicienii de la Chișinău”

Marime Font

– Stimată doamnă Ana Blandiana, ce înseamnă pentru Dvs. cuvintele „vesel”, „veselie”? Ați fost un copil vesel? Nu v-ați temut să vă transformați într-un om trist?

– Nu am fost un copil prea vesel, cred. În orice caz, nu îmi amintesc boacăne rămase de pomină în familie. Îmi amintesc doar cum eram certată că nu ies la joacă și stau mereu la citit, sau chiar cum, o dată când am fost bolnavă, mama a complotat cu doctorul să îmi spună că m-am îmbolnăvit de citit. Îmi mai amintesc că, pe la 10 ani, făcusem rost de o lanternă cu care să citesc sub plapumă după ce îmi stingea mama lumina seara. De altfel, copilaria mea s-a petrecut pe fondul diverselor arestări ale tatei așa că nu aveam prea multe motive să fiu veselă. Asta nu înseamnă că nu aveam pisici și căței cu care mă jucam, dar nu și păpuși, nu mi-au plăcut niciodată păpușile.

– Puteți transforma tristețea în literatură?

– Bineînțeles. Tristețea e cea mai bună materie primă pentru scris. Mai ales acea tristețe luminoasă care e un fel de plutire pe deasupra lucrurilor, ale căror muchii nu se mai disting, pentru că iradiază și fac aureole care umplu ochii de lacrimi.


– Care sunt cele mai triste poezii ale Dvs.?

– Cred că cele mai triste, de fapt disperate, poeme ale mele sunt cele din volumul „Arhitectura Valurilor” pe care l-am scris în anii '80, l-am predat Cărții Românești în '87 și a apărut doar în martie '90. Este o carte neagră, în care disperarea de a nu vedea nici un sfârșit nu numai represiunii, ci și nebuniei care ne stăpânea, își inventa forme artistice din afara legilor blânde ale poeziei, pentru a putea exprima realitatea.

– Poeții români, de regulă, sunt triști?

– Toți poeții din lume sunt triști. Personal nu cunosc nici un poet vesel. Nu cred că veselia se numără printre substanțele care intră în compoziția poeziei. De fapt ce este veselia? Optimism? Umor? Optimiști erau doar autorii de versuri proletcultiste, iar dintre ei cel care avea talent, Maiakovski, s-a sinucis. Umorul nu exclude tristețea. Uneori chiar o potențează. În ceea ce mă privește nu am încercat să mă opun tristeții și n-am considerat poezia un joc decât în cărțile pentru copii.

– Afirmați despre „Variaţiuni pe o temă dată” (editura Humanitas, 2018) că este cea mai metafizică dintre cărțile Dvs. Metafizicul îndepărtează tristețea și ne deschide ferestre spre lumină?

– Către o altfel de lumină, pentru că, în cazul meu, tristețea este ea însăși luminoasă.

– Ați scris volumul de poezie „Variațiuni pe o temă dată” la mănăstirea Voroneț, în amintirea soțului Dvs. Romulus Rusan. Cum e să te afli la o mănăstire? Prin ce vă place traiul la o mănăstire?

A fost singura dată când am locuit mai multe zile într-o mănăstire și, pentru că era în Săptămâna mare, am participat la toate slujbele. A fost o experiență extraordinară. Nu mi se mai întâmplase să petrec atâtea ore pe zi în biserică pe fondul rugăciunilor, cântărilor, troparilor, psalmilor, canoanelor, acatistelor, mătăniilor, îngenunchierilor.

Era o repetare fară sfârșit care crea un fel de rotire care te desprindea de pământ, ca o amețeală, ca o transă. Acolo am început să scriu, nu doar la mănăstire, ci chiar în biserică.

Întotdeauna am fost convinsă că între intensitatea poetică și cea mistică există asemănări. Ceea ce s-a verificat atunci.

–La ce oră de zi sau de noapte ați scris poemul: „Fiecare gest al meu/ Este conturat de o dungă subţire/ De lumină, pe care o simt/ Fără s-o văd./ E ca o îmbrăţişare/ continuă/ A cuiva asemenea mie,/ Dar care îmi depăşeşte conturul/ Şi-mi ţine de cald./ Ce ingenioasă soluţie ai găsit/ Să nu mă părăseşti...”? L-ați scris pe foaie, cu pixul? Ditnr-o respirație?

– Toate acele poeme le-am scris înghesuite pe un caiet mic pentru că îmi era rușine de maici că scriu în timpul slujbei și căutam să se vadă cât mai puțin. Vedeam icoane, fresce, lumânări, strane, sculpturi aurite pe altarul de lemn, cădelnițe fumegând. Aș vrea să precizez că am crezut întotdeauna în Dumnezeu în sensul că m-am simțit mereu protejată, niciodată părăsită de el, dar nu sunt prea bisericoasă, nu simt neapărat nevoia intermedierii canonice în această relație sau acest sentiment. Încât atmosfera din timpul acelor nesfârșite slujbe în acel moment special al vieții mele a fost unică, fară pereche.

– Ați fost la Chișinău, la Căușeni, Zaim și la Sălcuța în februarie 2020, în cadrul proiectului Europei Libere „AntiNostalgia – Privind spre viitor”. Ați mărturisit în Jurnalul scris pentru Europa Liberă că v-au întristat mult satele cu casele lor vechi, cu străzile pustii, cu aerul de abandon, de nefericire. V-a șocat o biserică profilată pe cerul gri, având o turlă tipic rusească, în forma bulbului de ceapă și alta cu vârf ascuțit (în stilul mănăstirilor Trei Ierarhi sau Moldovița). „Este ca un decoct de istorie care nu mai are nevoie de cuvinte, care pur și simplu rezumă”, spuneți în Jurnal. Ce-ați mai văzut în satele basarabene, în afară de tristețe?

– Am văzut școlile care mi s-au părut mult peste nivelul meu de speranță. Cel puțin liceul „Meșterul Manole” din Sălcuța mi s-a părut o adevărată capodoperă de dăruire, intelectualitate și rigoare, de păstrare a tradițiilor și amintirilor românești, și, în același timp, de înaintare spre respectul de sine cuprins în viitor și de progresul de tip occidental. Profesorii și elevii de acolo, mi s-au părut infinit mai europeni decât politicienii de la Chișinău și m-au făcut să mă întorc mai optimistă decât sosisem.

– Cum e Casa-Muzeu „Alexei Mateevici” de la Zaim? Când ați citit pentru prima dată poemul „Limba noastră” de Alexei Mateevici? Cum ați reacționat când ați aflat că ecest poem devine Imn al Republicii Moldova?

– Poemul îl știam din copilărie, de la tata (Gheorghe Coman, preot, deținut politic – n.n.). Iar casa-muzeu al celui pe care nenorocirile basarabenilor l-au transformat într-un fel de sfânț mi s-a părut înduioșătoare și sfâșietoare prin efortul spiritual și material al celor care au creat-o ca pe un punct de sprijin în universul represiunii. Întotdeauna mi s-a părut de o covârșitoare și minunată tristețe felul în care pe malul stâng al Prutului limba română a fost principala formă de supraviețuire identitară. Dar în aceeași zi în care am admirat cultul lui Mateevici în casa-muzeu de la Zaim, întoarsă la Chișinău și deschizând televizorul, am aflat că în parlament propunerea ca limba oficială a Republicii Moldova să fie limba română căzuse la vot. Niciodată nimic nu mi s-a părut mai greu de îndurat decât absurdul.

– Când va fi adusă la Cahul expoziția „Rusaliile Negre”?

– În această primăvară.

– Cum arată satul Blandiana, unde s-a născut mama Dvs., Otilia Diacu (Coman, după căsătorie)?

Satul Blandiana este un sat minunat, ca în picturile lui Grigorescu, cu un pârâu care îl străbate ca o coloană vertebrală de-a lungul a vreo trei kilometri, un pârâu pe cele două maluri ale căruia se înșiră casele legate între ele prin punți clătinătoare și grațioase, având fiecare la poartă un nuc uriaș cu frunze care toamna devin galbene, ca niște bucăți de lumină. Bărbații lui, înainte de primul război mondial, plecaseră la muncă în America, iar acum și femeile și bărbații sunt plecați la muncă în Spania. Dar se vor întoarce, ca și străbunii lor, și-și vor face case și mai mari.

– Cum credeți, ce se va întâmpla cu granița de pe Prut?

– Sper din toată inima că se va muta cât mai curând în interiorul Uniunii Europene.

– Vă mulțumesc frumos pentru interviu și permiteți-ne să fim primii care vă urăm, în preajma zilei de naștere, La mulți ani! 

Un articol de: Irina Nechit Contactează autorul
 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 22 Ianuarie 2022, ora: 10:21

Elevii din capitală vor beneficia de pachete cu produse alimentare în perioada procesului de învățământ online

Elevii din capitală vor beneficia de pachete cu produse alimentare în perioada procesului de învățământ online

În cele două săptămâni în care elevii din capitală vor studia online, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport va organiza alimentația cu livrarea la pachet către părinții elevilor, transmite jurnal.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Ianuarie 2022, ora: 09:52

Analiză: Mizele crizei din Ucraina. Confruntarea pe care nici Biden și nici Putin nu-și permit să o piardă

Analiză: Mizele crizei din Ucraina. Confruntarea pe care nici Biden și nici Putin nu-și permit să o piardă

Escaladarea războiului psihologic dintre Statele Unite și Rusia pe tema Ucrainei se apropie cu pași repezi de un punct în care ieșirea pașnică dintr-o criză cu ramificații ample ar putea fi imposibilă, arată o analiză a CNN.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Ianuarie 2022, ora: 09:13

Gligor: „Fac apel catre cei care își pot permite să-și achite factura fără ajutorul statului, să o facă”

Gligor: „Fac apel catre cei care își pot permite să-și achite factura fără ajutorul statului, să o facă”

Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, face apel către cei care își pot achita singuri facturile, să o facă, fără ajutorul Guvernului, transmite CURENTUL.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Ianuarie 2022, ora: 08:56

A fost indentificat autorul mai multor alerte false cu bomba

A fost indentificat autorul mai multor alerte false cu bomba

Poliția a anunțat că ofițerii IGP și SIS l-au identificat pe autorul mai multor alerte false cu bomba. De la începutul anului au fost înregistrate nouă astfel de alerte, transmite jurnalist.md.

( ) Citeşte tot articolul

Culinar.md 22 Ianuarie 2022, ora: 00:24

REȚETA ZILEI Supă-cremă din cartofi

Supă-cremă din cartofi

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2022, ora: 16:20

O nouă condiție de accedere la funcția de Procuror General: Să dețină 10 ani de experiență profesională, inclusiv peste hotare

O nouă condiție de accedere la funcția de Procuror General: Să dețină 10 ani de experiență profesională, inclusiv peste hotare

Prezentul proiect de lege propune operarea unor modificări cu privire la Procuratură în partea ce ține de condițiile accederii în funcție a candidaților la funcția de Procuror General și procorur-șef în procuraturile specializate. Propunerea vizată urmărește...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2022, ora: 16:15

ULTIMA ORĂ! PAS nu a ținut cont de protestul avocaților și a adoptat modificarea legii, care a scos avocații în stradă

ULTIMA ORĂ! PAS nu a ținut cont de protestul avocaților și a adoptat modificarea legii, care a scos avocații în stradă

În pofida grevei generale și a protestului avocaților, cu 56 de voturi, majoritatea PAS a aprobat modificările la Legea Avocaturii, inclusiv amendamentul prin care avocații vor putea fi reținuți, aduși silit și arestați sau percheziționați în cazul comiterii unor...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2022, ora: 16:09

Parlamentul a votat Codul transportului feroviar: Va fi eliminat monopolul CMF de pe piața serviciilor feroviare

Parlamentul a votat Codul transportului feroviar: Va fi eliminat monopolul CMF de pe piața serviciilor feroviare

Parlamentul a aprobat, în lectură finală Codului transportului feroviar. Drept rezultat al votului deputaților va fi eliminat monopolul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” de pe piața serviciilor feroviare. Astfel, infrastructura feroviară va aparține...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)