Georgi Drosev, în vârstă de 47 de ani, s-a infectat după ce a tăiat o oaie bolnavă. El spune că nimeni n-a mâncat carnea şi a aruncat carcasa într-o râpă de la marginea satului.
Doctorii spun că starea pacientului este bună şi va fi externat săptămâna viitoare.
Serviciile veterinare au dezinfectat curtea lui Drosev, precum şi râpa unde a aruncat carcasa animalului bolnav. Întreaga zonă este în carantină şi s-a început vaccinarea animalelor domestice.
Între timp, relatează presa bulgară, au apărut suspiciuni de antrax şi în satul Brestovene, din apropierea oraşului Razgrad, din nordul ţării, unde cinci oi din aceeaşi turmă au murit în cursul acestei săptămâni. Doctorii spun că proprietarul turmei, un bărbat de 64 de ani, şi nepotul lui în vârstă de 8 ani încep să aibă simptome de antrax cutanat. Serviciile veterinare au ordonat vaccinarea tuturor celor 1.200 de oi şi 400 de vite din sat, iar staulul oilor a fost dezinfectat cu penicilină. Au fost trimise probe la Sofia pentru teste de antrax.
Antraxul este o boală infecţioasă produsă de Bacillus anthracis. Boala este o zoonoză (boală comună omului şi animalelor), fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine, ovine). Antraxul sub formă cutanată se transmite de la animale la om, dar nu şi de la o persoană la alta. Bacilul poate rămâne în sol chiar şi 100 de ani, modul de răspândire fiind prin spori. De aceea, sporii de antrax se pot găsi peste tot în lume, inclusiv în Antarctica, putând fi ingeraţi de animalele erbivore de pe plante, iar carnivorele se pot infecta mâncând erbivore infectate.
Bacilul antraxului, descoperit în anul 1849 de medicul german Aloys Pollender, a fost descris de Robert Koch în 1877, iar ulterior s-a încercat prin diferite experimente germane, engleze, sovietice şi americane folosirea bacilului antraxului ca armă biologică. Există, de asemenea, temeri că organizaţiile fundamentaliste l-ar putea folosi în acte de terorism.
La om, boala poate avea o formă cutanată, una pulmonară şi una digestivă. Forma cutanată, care se manifestă prin vezicule, ulcer şi necroza pielii, este o formă mai uşoară, locul de pătrundere al bacilului în organism fiind pielea care a ajuns în contact cu agentul patogen. Această formă, netratată (cu penicilină), cauzează o mortalitate între 5 şi 20 % prin septicemie. În forma pulmonară calea de pătrundere a sporilor bacilului în organism este sistemul respirator şi boala se manifestă prin tuse, febră mare, frisoane, insuficienţă respiratorie, lichidul de secreţie răspândit prin tuse fiind foarte infecţios. Este o formă gravă a bolii, cu o mortalitate ridicată prin septicemie, între trei şi şase zile după infectare. În forma digestivă, agentul patogen pătrunde pe cale orală prin consum de carne infectată, cu apariţia diareii hemoragice, germenii intraţi în sânge pot produce septicemie, cu insuficienţe grave cardiace, renale, edeme, hemoragii şi necroze în organe. Mortalitatea este de 50 %, iar tratamentul se face cu antibiotice ce spectru larg.
Sursa: Romanialibera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
