A cui este energetica Republicii Moldova?

În perioada sovietică, complexul energetic era gestionat de „Moldglavenergo”, comitet de stat de pe lângă Consiliul de Miniştri al fostei RSSM. După declararea independenţei, întrucât R. Moldova nu dispune de combustibil propriu pentru centralele electrice, am fost nevoiţi să achiziţionăm combustibil de peste hotare la un preţ mai mare decât cel de piaţă, deoarece el includea şi comisionul pentru persoanele implicate direct în aceste operaţii. Din cauza politicii tarifare a guvernelor de atunci, întreprinderile din sistemul energetic au acumulat datorii estimate la miliarde de lei.

În 1997 s-a decis privatizarea sectorului energetic, iar în noiembrie 1997, pe baza lichidării Companiei „Moldenergo”, au fost create întreprinderea de stat „Moldelectrica” şi un şir de aşa-numite societăţi pe acţiuni – RED-uri, CET-uri etc., toate fiind declarate integral proprietate de stat. În procesul creării lor, toate datoriile pe care le-a avut predecesorul lor au fost transmise ultimelor. Aceste datorii erau aproximativ egale sau chiar mai mari decât costul fondurilor statutare din dotaţie. Întrucât politica tarifară a guvernului rămânea neschimbată, datoriile societăţilor energetice creşteau vertiginos, iar privatizarea promisă de guvern nu s-a mai produs nici până azi. Au fost vândute doar RED-urile „Chişinău”, „Centru” şi „Sud” firmei spaniole „Union Fenosa”, la un preţ mai mic decât cel al sârmelor de aluminiu de pe stâlpi.

Deoarece toate acţiunile societăţilor pe acţiuni rămase neprivatizate aparţin statului, gestionarea lor este pusă în sarcina ministerului de ramură. În toţi aceşti ani, gestionarul s-a schimbat de vreo şapte-opt ori, iar în fiecare an, la adunările anuale, se schimbă şi componenţa consiliului, şi reprezentantul statului în aceste societăţi. În primii ani, în componenţa respectivelor consilii erau incluşi şi câte doi salariaţi ai întreprinderilor, printre care şi directorii, precum prevede Legea cu privire la societăţile pe acţiuni. Dar în ultimii ani în componenţa acestor consilii nu intră niciun angajat al întreprinderilor, fiindcă, după cum consideră funcţionarii Ministerului Economiei, angajaţii întreprinderilor nu sunt proprietarii activelor, dar angajaţii ministerului sunt ca şi proprietari, activând la ministerul care gestionează acţiunile. Adică cei de la minister sunt mai proprietari decât cei care zeci de ani au participat la păstrarea şi sporirea eficacităţii bunurilor energetice ale ţării.

O atare situaţie e şi la SA „CET-Nord”. Şi acest lucru se întâmplă în pofida faptului că Legea cu privire la societăţile pe acţiuni interzice reprezentanţilor organizaţiilor gestionare ale societăţilor să fie aleşi în calitate de membri ai consiliilor. Oare funcţionarii ministerului ştiu mai bine decât specialiştii întreprinderii ce trebuie să facă, cum să dezvolte efectiv energetica ţării? Nu! Aceşti funcţionari nu vin la întreprindere cu lunile, doar aşteaptă să li se aducă salariile la Chişinău. Fiecare funcţionar al ministerului cu o funcţie solidă este, de regulă, membru al patru-cinci consilii în societăţi pe acţiuni importante şi primeşte lunar de la fiecare societate câte 1800 lei, plus premii mari conform rezultatelor activităţii anuale. La ce le-ar mai trebui şi leafa de funcţionar la minister? Astfel, Vadim Ceban, şef de direcţie la Ministerul Economiei, era şi este membru al consiliilor unor societăţi ca „Moldovagaz”, „Banca de Economii”, „CET-Nord”, „RED-Nord” etc., care îşi remunerează bine funcţionarii din organele de conducere.

Vă mai amintiţi, probabil, investigaţia jurnalistică despre Institutul de Economie al AŞM creat de Igor Dodon, unde primea salarii şi Vadim Ceban, care ulterior, ca şi Igor Dodon, a fost impus să întoarcă o sumă de zeci de mii de lei în casa instituţiei. Nu zic, unii funcţionari ai ministerului au elaborat „Strategia energetică a R. Moldova”, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 958 din 21 august 2007, dar ea deocamdată există doar pe hârtie. Trebuie să sporim securitatea energetică a ţării după cum prevede respectivul document, printre care – sporirea capacităţii de generare a energiei electrice la SA „CET-Nord” din Bălţi cu 72 MW până în 2015. Dar de unde? La adunarea generală anuală a acţionarilor, unii funcţionari de la Ministerul Economiei au sosit la „CET-Nord”, au comunicat cine trebuie să fie noii membri ai organelor de conducere, au perfectat procesul-verbal respectiv, şi-au ridicat salariile la casa întreprinderii, iar problemele CET-ului, toate problemele energeticii RM rămân cum au fost, chiar mai agravate.

Iată ce fel de stăpâni are energetica R. Moldova. Ar trebui ca funcţionarii, dar şi liderii partidelor politice să nu se ocupe numai de afacerile proprii, ci să se gândească şi la problemele poporului, altfel afaceriştii şi coloana a cincea vor pune în pericol însăşi existenţa ţării. 

Nicolae Hăbăşescu, 
veteran al energeticii
or. Bălţi