Pe o arsita de mama iadului, obosit si asudat, sergentul Papusa pasea alene spre oficiu. Acolo il astepta mai-marele. Intrand in cabinet, il vazu pe superior tragand cartile.
– Buna ziua, sa traiti! i-a spus sergentul.
– A-a, Papusa, noroc. Ia loc langa mine si uita-te atent ce fac.
– Cum adica, ce faceti? Jucati carti, rosti senin sergentul.
– Ba nu, aista nu-i joc. E istoria.
– Cum adica, istoria?
– Istoria contemporana a Republicii Moldova, zise, indreptand degetul aratator in sus, superiorul.
– Dar eu credeam ca istoria tine mai mult de carti, de harti, dar nicidecum de cartile de joc, facu incurcat Papusa.
– Ehe-e-e, sergente, mai ai inca multe de invatat pana vei ajunge la stelele mele, zice superiorul si continua sa insire cartile. Uite, vezi, sunt numai 36 la numar, dar cu ele faci atatea combinatii, incat poti afla si trecutul, si viitorul. Se numeste pasienta. Ai inteles?
– Inca nu, baigui sergentul. Ce fel de pacienti?
– Pasienta, boule! O hatrenie dracoasa, care-ti deschide ochii. Uite, asta ce-i?
– Mosneag, raspunse iute Papusa.
– Tu esti mosneag, se enerva superiorul. E crai. Crai de rosu. Dar aista-i crai de verde. Istalalt – crai de toba. S-apoi craiul de cruce. Ii vezi, cum stau gramajoara?
– Ii vad.
– Dar in cealalta gramajoara ce vezi? intreba mai-marele.
– Matinca-i tuz.
– Exact, zice multumit ofiterul. Tuz de rosu si inca vreo trei de sase – sestiorci, cum li se mai zice. Iar acum, spune care-s ultimele stiri politice de la noi si ce perspectiva avem?
– Scurt pe doi: daca se unesc cei patru din opozitie, in opozitie pleaca cel care acum nu-i in opozitie. Iar daca nu se unesc – cei patru raman si mai departe in opozitie.
– Asa-i. Uite si aici. Eu am aruncat cartile. Mi-au cazut toti patru crai intr-o gramajoara, iar tuzul de rosu cu sestiorcile – in alta. Fiecare crai luat aparte e mai mic decat tuzul. Intelegi? Dar nimeriti intr-o combinatie – craii papa toata banca. Asta-i politica jocului. Priceput-ai?
– Dom’ majur, zice Papusa, dar de ce sa ne chinuim cu cartile estea? Zece carabinieri cu automatele – si banca-i a noastra!
– Papusa, in asa caz, iei Berlinul cu Berlinschi si Benderul cu Benderschi. Pana maine, inveti regulile si imi faci cateva pasiente. Clar?
– Inteles! a raspuns sergentul si iesi afara.
Papusa pasea alene inapoi, pe aceeasi arsita de mama iadului – si mai obosit, si mai asudat. La un colt de strada, zari intr-un chiosc niste seturi de carti de joc. A cumparat unul si, cand ajunse acasa, insira cartile pe masa. Dintr-odata, i s-a facut ba verde, ba galben in fata ochilor si-i zburau multe stele in cercuri. Va-le-le-u! Electorala! Indata a inceput a alege sestiorcile, tujii, damele si craii de rosu si i-a aruncat la lada de gunoi. Cand sotia l-a zarit, el a motivat: „Sefu’ mi-a spus ca schimbam regulile jocului, dare nu stiu ce a avut el in vedere…”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
