Un traseu cât o excursie prin istoria României: de la biserica refăcută a voievozilor Cantacuzini şi palatul regelui Carol I, la opera de arhitectură interbelică a sediului Guvernului român (care trebuia să fie sediul Ministerului de Externe interbelic) până la Casa Poporului construită de Ceauşescu şi care găzduieşte acum Parlamentul României.
Poate ar fi fost de folos să îi atragă cineva atenţia premierului Filat asupra acestui traseu istoric, ca o subliniere a importanţei istoriei românilor…
Comunicatele şi ştirile de după întâlnirile lui Vlad Filat cu Traian Băsescu şi cu Emil Boc sunt destul de seci. Din spatele uşilor închise a reieşit doar că vor continua proiectele de colaborare bilaterală Bucureşti-Chişinău. Pentru luna noiembrie este aşteptată şedinţa comună a guvernelor României şi Republicii Moldova – cea care a băgat spaima în presa de limbă rusă de la Chişinău, care a trâmbiţat că s-ar putea proclama unirea. Dacă acesta era rostul unor astfel de întâlniri, atunci România demult ar fi trebuit să se unească cu Ungaria, la câte şedinţe de guvern comune au avut loc… Totuşi, Pentru Filat doar această şedinţă comună în sine este o victorie. Filat a marcat şi un alt punct important la Bucureşti: a fost în prezidiul reuniunii Partidului Popular European, care a avut loc în Parlamentul României.
Pe scurt: premierul Filat şi-a consolidat cel puţin imaginea la Bucureşti, în condiţiile în care nu se ştie foarte mult despre substanţa discuţiilor avute (dincolo de promisiunile de colaborare economică pe mai multe paliere).
Mult mai interesante au fost declaraţiile făcute de Filat la Bucureşti. De facto, premierul de la Chişinău a luat distanţă de câteva sute de kilometri şi a lansat o adevărată salvă de rachete asupra clasei politice de la baştina lui. Prima rachetă: Filat a tratat candidatura la lui Marian Lupu la preşedinţia Republicii Moldova drept un banc (într-un interviu pentru Hotnews, el a spus exact aşa: „Nu aceasta e soluţia. Nici menţinerea unui singur candidat, care devine deja banc în Republica Moldova”). O dată în plus, Acordul pentru formarea AIE 2 este aruncat în aer. A doua rachetă: Filat a spus că nu îi va aduce la guvernare pe comunişti (când a lansat-o, el probabil a tras cu coada ochiului spre partenerii de dialog de la Bucureşti). Dar această rachetă are un mecanism de frânare: Filat este gata să colaboreze cu comuniştii pentru alegerea unui preşedinte. A treia rachetă: dacă nu se reuşeşte alegerea unui preşedinte prin ajungerea la un acord cu comuniştii, atunci Filat vede în viitor modificarea Constituţiei prin referendum şi alegerea preşedintelui prin vot direct. După ce l-am văzut pe Vlad Filat într-o adevărată campanie de imagine, nu e greu să ne imaginăm cine va fi candidatul la aceste alegeri…
Aşadar, acum cunoaştem agenda politică a premierului Filat, obiectivele lui pe termen lung şi modul în care vrea să le atingă. Doar că el nu este singur pe lume, iar pentru a-şi atinge obiectivele va trebui să aibă câţiva parteneri şi la Chişinău. Între timp, lista posibililor parteneri este destul de restrânsă şi, în plus, nu este destul să vrei – trebuie ca şi ceilalţi să fie de acord.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
