Astăzi 16 Octombrie 2019, Miercuri - Ultima actualizare la ora 16:33
Abonamente

Economie 5 August 2019, ora 06:55

Teoria Monetară Modernă și România

Marime Font

În Statele Unite există o teorie relativ recentă care acumulează din ce în ce mai multă tracțiune la periferia gândirii economice. Această teorie, cu acronimul MMT (Modern Monetary Theory) și-a găsit adepți destul de serioși și în Marea Britanie și Australia. Dintre susținători se regăsesc Allan Greenspan, Stephanie Kelton, Bill Mitchell, Pavlina R. Tcherneva, Scott Fullwiler, Rodger Malcolm Mitchell, Steven Hail, John T Harvey, Hyman Minsky, Waren Mosler, John Fosler, Steve Keen, etc. Întrucât această teorie se bazează pe observații și studii în principal asupra economiei americane, este legitimă întrebarea dacă această teorie este aplicabilă și în România.

În cele ce urmează nu îmi porpun să critic sau să susțin MMT ci doar să încerc să descopăr dacă ideile de bază sunt aplicabile în România.

Câteva idei definitorii pentru MMT


1. Banii sunt un monopol al statului, ceea ce face ca orice comparație cu o firmă sau bugetul unei familii să genereze o percepție greșită a realității. Banii apar în existență datorită cheltuielilor statului.

2. Statul nu poate intra în incapacitate de plată (default) relativ la obligațiile de plată în moneda națională. Pur și simplu se poate emite moneda necesară plăților.

3. Impozitele și taxele creează valoarea unei monede, aceasta fiind altfel fără valoare. În câteva cuvinte obligația de a plăti taxele și impozitele este ceea ce generează o cerere permanentă de monedă, care generează valoarea monedei. Putem observa că în țările cu monede puternice (SUA, Japonia, țările din zona Euro) colectarea impozitelor, nivelul de impozitare este ridicat, presiunea fiscală fiind în genere ridicată.

4. Guvernul nu are nevoie de taxe și obligațiuni pentru a cheltui bani, poate emite orice cantitate de bani are nevoie. Guvernul emite dispoziții de plată, pe care Banca emitentă sau Trezoreria le execută. Banii sunt numere în conturi, practic se pot emite în orice cantitate.

5. Deficitul bugetar permite economisirea (acumularea de capital) în sectorul privat. Conform acestei teorii economisirea este determinată de existența deficitului. Cu alte cuvinte pentru ca populația și firmele să acumuleze capital este necesar ca statul să fie în deficit.

6. Excedentul bugetar distruge economiile sectorului privat. Excedentul bugetar în contextul acestei teorii înseamnă distrugere de masă monetară din economiile care se regăsesc pe piața de capital.

7. Sectorul privat determină mărimea deficitului bugetar. În contextul MMT faptul că populația alege să economisească în loc să consume generează o scădere a veniturilor impozabile și implicit deficit bugetar.

8. Singurul risc al acestei abordări este inflația. Atunci când oferta internă de bunuri și servicii nu poate ține pasul cu masa monetară, excesul de monedă duce la creșterea prețurilor.

Consecința MMT în politica economică: deficitul bugetar este benefic și necesar în limite mult mai mari decât cele considerate de bun simț în teoria economică din curentul principal. MMT justifică planuri foarte ambițioase de investiții și de creșteri ale consumurilor statului privite ca motoare ale creșterii economice.

Limitările aplicării MMT în România

În primul rând România este membră a UE. În cadrul UE deficitele bugetare sunt strict limitate și emisiunea de monedă este scoasă din dispoziția statelor membre. Poate părea un pic exagerat ca argument, dar Marea Britanie, una din țările cu un sector financiar extrem de puternic, în care MMT are un număr semnificativ de aderenți, s-a opus acestor constrângeri, și a ales să părăsească uniunea, unul din argumente fiind aceste constrângeri asupra politicilor monetare. În contextul politicilor care țin de convergența cu zona Euro, și cu cerințele UE în materie de deficit bugetar, posibilitățile de aplicare a MMT în România ca instrument de politică economică sunt marginale. Pur și simplu MMT nu este aplicabil țărilor EMU (Economic and Monetary Union) care au ales să se subscrie SGP (Stability and Growth Pact-Pactul de Creștere si Stabilitate). Doctrina economică din spatele SGP este incompatibilă cu MMT. De altfel MMT se referă la țări care au suveranitate asupra monedei proprii, ceea ce nu e cazul în UE.

În al doilea rând, oferta din producția internă în România este mai puțin elastică decât oferta din import. Ceea ce înseamnă că orice creștere a cererii agregate generată de deficitul bugetar este în primă fază exploatată de importatori, și generează deficit de balanță comercială. Întrucât consumul din România este absolut nesemnificativ în structura cererii agregate internaționale el poate fi satisfăcut foarte rapid de oferta internațională la costuri marginale minime.

În al treilea rând, presiunea fiscală în România este mai redusă decât în SUA, UK sau Australia, țări cărora în genere li se propune aplicarea MMT. Pe cale de consecință inflația generată de creșterea deficitului este mai accentuată.

Ultima observație este că conform stadiului trei de aplicare al EMU (European Monetary Union), ESCB (European System of Central Banks) și implicit BNR sunt responsabile de formularea politicilor monetare. Prin urmare fără o reevaluare a politicilor monetare la nivel de ESCB, statele membre, inclusiv România nu pot aplica MMT. Este ultima observație, pentru că arată și calea prin care MMT ar putea, teoretic, să devină aplicabilă și organismul care ar putea decide așa ceva.

Conform unor adepți ai MMT (Warren Mosler, Steve Keen, Randall Wray) importul este un beneficiu și exportul este un cost. Conform acestora importul este un beneficiu care crește consumul de bunuri și servicii pe piața internă și implicit nivelul de trai, în timp ce exportul este un cost care reduce cantitatea de bunuri și servicii de pe piața internă. Dacă ar fi să privim strict pe termen scurt și să considerăm maximizarea satisfacerii nevoilor sociale ca fiind singurul obiectiv al politicilor economice, ideea ar părea corectă. Dacă avem în vedere termene lungi și sustenabilitatea unei astfel de politici, evident, lucrurile stau cu totul altfel. În România o asemenea abordare este complet inacceptabilă pentru majoritatea analiștilor și nu cred că ar putea fi un subiect de dezbatere valid care să găsească suporteri în ambele tabere. Totuși, nu se poate evita o remarcă, deficitul de balanță comercială în România nu este pur și simplu un deficit rezultat din consumul excesiv, ci, cel puțin parțial, un deficit rezultat din poziția României în distribuirea valorii adăugate pentru propriul consum, respectiv distribuirea valorii adăugate pentru consumul de bunuri și servicii exportate.

Aplicarea MMT în înțelegerea economiei României și a problemelor care apar

Dacă acceptăm ideea că valoarea monedei este dată de cererea generată de fiscalitate, este clar de ce leul este mai slab decât monedele naționale din țările cu o fiscalitate mai ridicată. Putem presupune că o colectare mai bună a taxelor și impozitelor va intări moneda națională. Pe de altă parte o colectare mai bună oricum reduce deficitul deci întărește imaginea de stabilitate și implicit întărește moneda. Deci, cu sau fără MMT, creșterea marginală a gradului de colectare a taxelor și impozitelor, precum și creșterea marginală a fiscalității ar întări moneda și implicit ar ajuta la întărirea creditării.

Este contra-intuitiv, dar, se potrivește cu teoriile economice clasice, faptul că excedentul bugetar are mai degrabă efecte negative asupra economiei. MMT întărește acest punct de vedere, și spune că nici pe termen lung nu este necesar ca bugetul să fie balansat sau excedentar. Dar, un deficit poate fi neindoielnic excesiv sau nesustenabil, dacă este finanțat în monede externe inclusiv in MMT. Aici se ridică problema deficitului de balanță comercială și a datoriei externe sustenabile.

Puncte aplicabile din MMT în România

Conform MMT statul nu poate intra în incapacitate de plată în privința datoriilor exprimate în monedă națională. Acest punct, la care se adaugă experiența unor țări ca Japonia, în care datoria statului este preponderent internă, ne duce la ideea că deficitele sunt mai puțin sau deloc toxice dacă sunt finanțate pe piața internă prin indatorarea statului în monedă națională. Statul se poate finanța pe piața internă teoretic nelimitat fără a exista un risc de ”default”.

Aici apare principala diferență între țări ca Grecia, Italia și țări ca România, Polonia și Ungaria. Datoria denominată în Euro a țărilor din zona Euro nu este practic datorie internă ci datorie externă, pentru că este exprimată într-o monedă asupra cărora statele nu au suveranitate. Datoria internă a țărilor care încă nu au aderat la Euro, dar care fac parte din ESCB are un intermediar (bănci din zona Euro) sau nu, prin urmare poate avea doar parțial consecințe asupra datoriei externe.

Prin urmare, dacă este imperativ să fie un deficit, forma cea mai puțin toxică de finanțare este internă nu externă. Aici trebuie menționat că acest tip de finanțare nu se poate adresa băncilor direct, ci populației. Motivul este foarte simplu, dacă se adresează băncilor, acestea se vor finanța ieftin pe piața externă și în final va crește datoria privată externă, care este mai toxică decât datoria de stat externă. Singura formă care ar fi non-toxică ar fi emisiunea de obligațiuni sau alte titluri către populație. Aceste titluri ar extinde masa monetară prin includerea lor in circuitul financiar, și ar putea chiar stimula piața financiară.

Pe de altă parte, ne putem imagina un viitor în care România ca membră a Uniunii Monetare, poate să fie parte a unei politici modelate pe baza MMT în Europa. Din păcate această perspectivă este mai degrabă sumbră decât luminoasă, pentru că deficitul bugetar ar deveni automat și integral datorie externă.

Concluzii și critici

MMT este o teorie care nu poate fi ignorată. Chiar dacă în acest moment UE are ca fundament o abordare clasică incompatibilă pe multe planuri cu MMT, nu este de neconceput ca abordarea să se schimbe.

Există multe voci la nivel internațional, în lumea financiară, care susțin această teorie. Există și voci care se opun. Linia europeană este deocamdată extrem de refractară la această teorie deoarece ea subminează construcția zonei Euro, și contestă fundamentele teoretice ale SGP. În acest context, a formula politici fundamentate pe ideile MMT este riscant, și poate atrage dincolo de critici , și măsuri punitive mai mult sau mai puțin evidente.

Din alt punct de vedere, MMT poate fi o soluție aparent comodă pentru a se justifica deficite fanteziste.

Ca orice teorie MMT rămâne teorie până cineva va face un experiment. Am bănuiala ca Marea Britanie se pregatește să experimenteze MMT la pachet cu Brexit. Probabil MMT este perfect pentru o țară post-catastrofă.

Există o critici dure care trebuie aduse MMT.

1. MMT este în esență o teorie care justifică o ingerință brutală a statului în administrarea economiei. Știm deja că economia de piață este mai eficientă decât economia dirijată sau planificată, cu excepția situațiilor de criză extremă sau război.

2. Dacă doctrina UE cade în capcana excesului de constrângeri, MMT duce la excesul de stimuli.

3. In România am trecut prin hiper-inflație, și știm unde poate să ducă excesul de zel la tiparnița de bani. In SUA nu au văzut hiper-inflație de aproape un secol. Inflația este nu un risc, ci o constrângere, care face ca întreg MMT să fie practicabil doar în procente marginale.

Istoric, știm că excesul de monedă sub orice formă generează probleme majore în economie. Excesul de aur incaș și aztec în Spania a generat sărăcie și subdezvoltare. În Germania interbelică hiper-inflația a fost un coșmar, la fel și în Venezuela, mai recent. Da se poate tipări oricâtă monedă, dar incremental, în procente marginale, adaptate corect la nevoile pieței. Fără îndoială prin fiscalitate se poate crește cererea de monedă, și implicit influența valoarea banilor, dar, chiar dacă impozitele sunt un element semnificativ al cererii de monedă, dar în mod cert nu singurul.

Este fără îndoială o modă ca studiile economice să fie fundamentate pe economia americană. În cazul MMT este mai degrabă un caz de miopie internațională, o ignorare a istoriei și efectelor pe care le-au avut de-a lungul timpului anumite politici publice. Poate MMT este corect, poate este greșit, dar fără o fundamentare empirică pe date din mai multe perioade ale istoriei , din mai multe țări, nu stă în picioare.

Pentru cei care doresc o critică mai dură, vă recomand opinia domnului Lucian Croitoru: http://luciancroitoru.ro/2019/04/16/cresteti-cheltuielile-guvenamentale-tipariti-bani-sa-le-finantati-apoi-cresteti-impozitele-2/

Există și un punct pozitiv al MMT. Corect, sau greșit, MMT este o perspectivă proaspătă, interesantă, cu un grup entuziast de susținători. Ca orice alternativă la curentul principal, expune slăbiciuni ale acestuia, și are potențialul de a deschide noi perspective. Ca teorie, ca alternativă aplicabilă practic, poate exista un context în care să fie aplicabil, dar nu în România și nu acum, și nici într-un caz în actuala construcție instituțională europeană.

Trebuie să spun că în integralitate articolul se fundamentează pe ipoteza implementării unor politici MMT în România în contextul actual. Lucrurile pot avea altă perspectivă în SUA, Australia, UK sau chiar într-o Românie în viitor în alt context.

http://www.contributors.ro/ 

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
Loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 14:42

Un copywriter al agenției acum defuncte Wells Rich & Green a scris sloganul Pringles „Once You Pop, You Can't Stop”, o frază completată de adolescenți pe role de care dădeai în toate reclamele din anii 90. Însă e evident că te poți opri din mâncat așa...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 14:38

Dacă ești sărac, îmbătrânești mai repede

Dacă ești sărac, îmbătrânești mai repede

Și d-aia ai nevoie de tratament medical, care te face și mai sărac. Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit o legătură între sărăcie și îmbătrânirea prematură. Și are mult sens: Nu prea mă pricep la „afaceri” și „făcutul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 14:24

În ultimile trei luni, peste 21 de familii au revenit definitiv la Orhei

În ultimile trei luni, peste 21 de familii au revenit definitiv la Orhei

Alte 21 de familii din Orhei, membrii cărora munceau în străinătate, s-au reunit definitiv grație programului ”Moldova e casa mea”, inițiat și lansat de Primăria mun. Orhei. Aceste familii revenite acasă au statut de repatriați și vor beneficia de toate oportunitățile pe care le...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 14:20

Everestul se topește și scoate la iveală cadavre vechi de zeci de ani și tone de gunoaie

Everestul se topește și scoate la iveală cadavre vechi de zeci de ani și tone de gunoaie

 Asta se întâmplă când cățăratul comercial pe munți se întâlnește cu încălzirea globală. Mingma David Sherpa a văzut un cadavru prima oară când a urcat pe Everest, în 2010. Mingma, care avea pe atunci douăzeci de ani, știa...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 14:16

ÎNCOTRO? Năstase a întrunit studenți ai UTM... în timpul orelor / VIDEO

ÎNCOTRO? Năstase a întrunit studenți ai UTM... în timpul orelor / VIDEO

Andrei Năstase, candidatul Blocului ACUM pentru funcția de primar de Chișinău, a întrunit studenți ai Universității Tehnice din Moldova (UTM) pentru a le prezenta programul său electoral. Nimic ieșit din comun, decât faptul că ședința a avut loc în timpul orelor.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 14:14

Companiile care poluează cel mai mult planeta

Companiile care poluează cel mai mult planeta

Criza climatică îi inspiră pe oamenii obișnuiți să își depășească limitele. Prietenii tăi, mătușile tale, vechii tăi profi de mate au ajuns să fie arestați, să chiulească de la școală, să mănânce din tomberoane și să jure că nu vor face copii, în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 14:09

Joaquin Phoenix a trecut prin momente groaznice ca să-l joace pe Joker

Joaquin Phoenix a trecut prin momente groaznice ca să-l joace pe Joker

Când Joaquin Phoenix a fost ales oficial pentru rolul principal în thriller-ul Joker al lui Todd Philips, vestea nu i-a șocat pe mulți, având în vedere că a mai jucat singuratici în Her, You Were Never Really Here și Inherent Vice. Dar după ce am citit interviul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 14:02

Bărbatul care a ascuns un kilogram de aur sub perucă

Bărbatul care a ascuns un kilogram de aur sub perucă

Tipul din India și-a ras părul să se asigure că aurul stă bine lipit de cap. După ce un bărbat de 32 de ani și-a pus o perucă să pară că are 81 de ani și să iasă din țară sub un nume fals, perucile par să fie peste tot. Un tip pe nume Noushad a fost prins pe 4 octombrie la...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 13:50

Radu Marian, despre presupusele amenințări cu excluderea din partid a deputaților ACUM: „Un fals grosolan. Sugerez lui Țîcu să se apuce de treabă”

Radu Marian, despre presupusele amenințări cu excluderea din partid a deputaților ACUM: „Un fals grosolan. Sugerez lui Țîcu să se apuce de treabă”

Radu Marian respinge acuzațiile lui Octavian Țîcu precum că deputații din Blocul ACUM ar fi fost amenințați cu excluderea din partid dacă își vor pune semnătura pentru crearea unei Comisii ce va investiga cauzele „de trădare de patrie din partea președintelui Igor...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 13:45

Ion Ceban: „În municipiul Chişinău nu există cantine sociale înfiinţate de administraţia publică”

Ion Ceban: „În municipiul Chişinău nu există cantine sociale înfiinţate de administraţia publică”

În următorii patru ani, în fiecare sector al Capitalei şi în suburbii primăria va constitui cantine sociale moderne. Candidatul la funcția de primar de Chișinău, Ion Ceban, declară că, pentru construcţia cantinelor sociale, vor fi încheiate parteneriate externe,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 13:23

BBC: De ce importă România gunoi?

BBC: De ce importă România gunoi?

Cu toate că România este acoperită de deşeuri şi multe gropi de gunoi şi-au depăşit capacitatea, companiile de reciclare importă gunoi selectat din ţări ca Marea Britanie, relatează BBC, într-un reportaj citat de agenţia de presă Mediafax. Constantim Damov, CEO Green...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 13:16

Viteza pe care o ai la mers este un indicator al ritmului în care vei îmbătrâni, fizic şi mintal

Viteza pe care o ai la mers este un indicator al ritmului în care vei îmbătrâni, fizic şi mintal

Viteza de mers pe care oamenii cu vârste de peste 40 de ani o au este un indicator al gradului de îmbătrânire a corpului şi creierului lor, potrivit unui studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători. Folosind un simplu test al vitezei de mers, oamenii de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 13:11

O porţiune de pe promenada Senei din Paris a primit numele Reginei Maria

O porţiune de pe promenada Senei din Paris a primit numele Reginei Maria

O porţiune de pe promenada Senei din Paris, din Quai Branly, a primit numele Reginei Maria, iar ceremonia de atribuire a avut loc marţi, în prezenţa principesei Margareta, Custodele Coroanei, şi a principelui Radu, potrivit unui anunţ al Ambasadei României în Franţa, citat...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 12:30

FOTO / Accident la Stăuceni: O mașină s-a izbit violent într-un troleibuz

FOTO / Accident la Stăuceni: O mașină s-a izbit violent într-un troleibuz

Accidentul a avut loc astăzi, la intrarea în comuna Stăuceni, municipiul Chișinău.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 11:23

R. Moldova ar urma să primească între 900 de milioane şi un miliard de euro din partea UE, în următorii şapte ani

R. Moldova ar urma să primească între 900 de milioane şi un miliard de euro din partea UE, în următorii şapte ani

În următorii şapte ani, Uniunea Europeană ar putea aloca peste un miliard de euro pentru Republica Moldova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 11:22

Ion Ceban: Ce au găsit în Viena sau în Moscova, sau București, așa companii ca Apple sau Google și nu pot găsi în Chișinău?

Ion Ceban: Ce au găsit în Viena sau în Moscova, sau București, așa companii ca Apple sau Google și nu pot găsi în Chișinău?

Chișinăuienii sunt nemulțumiți de modul în care a fost și este administrat Chișinăul, iar nemulțumirea îi face să trateze candidații cu neîncredere. Este opinia exprimată de candidatul la funcţia de primar al Capitalei Ion Ceban, într-un interviu acordat...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 11:20

Ivan Diacov: Prin scheme și corupție în Capitală sunt furați 4 miliarde de lei pe an

Ivan Diacov: Prin scheme și corupție în Capitală sunt furați 4 miliarde de lei pe an

Fostul procuror Ivan Diacov, candidatul Partidului Politic „Partidul Nostru” la funcția de procuror general al mun. Chișinău, susține că aproximativ 4 mlrd. de lei sunt furați anual în Capitală prin scheme ilegale și corupție. Suma este echivalentului unui buget anual...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Octombrie 2019, ora: 11:12

Coborau mortul în groapă când au auzit lovituri în sicriu: ”Unde sunt? E întuneric!”. Ce a urmat

Coborau mortul în groapă când au auzit lovituri în sicriu: ”Unde sunt? E întuneric!”. Ce a urmat

Înmormântarea unui bărbat din Irlanda a luat o întorsătură neașteptată când din sicriu a început să se audă chiar vocea mortului.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)