Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează, cu aproximaţie, din 2050 i.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina soarelui la apus la dată solstiţiului de iarnă să cadă într-un fel anume.
 
Patru momente importante sunt pe parcursul unui an: cele două echinocţii, primăvara şi toamna, precum şi cele două solstiţii, vara şi iarna. Sâmbătă seara (21 decembrie 2021, ora 17.59), Soarele va intra în semnul Capricornului şi noi trăim în momentul solstiţiului de iarnă, care marchează începutul iernii astronomice.

Este momentul când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului, iar unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mic. În consecinţă, atunci când în emisfera nordică are loc solstiţiul de iarnă, în emisfera sudică are loc solstiţiul de vară (unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiaza este cel mai mare), fiind ziua cea mai lungă din an.

Cuvântul solstiţiu provine din latinescul solstitium (sol – soare, sistere – oprit, nemişcat). De-a lungul istoriei, solstiţiul de iarnă a fost prilej de numeroase sărbători, festivaluri păgâne şi serbări religioase. La romani, el era asociat Saturnaliei, o sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn, timp al distracţiior, băuturii în exces şi orgiilor, care se termina cu sacrificii umane. Prima zi de Saturnalii la Roma începea la mijlocul lunii decembrie şi continua până pe 1 ianuarie.

În mijlocul lui decembrie, pe data de 25 decembrie romanii au calculat că Soarele este la refluxul său cel mai scăzut. Împăratul roman Iulius Cezar a fost cel care a instituit Festivalul de Anul Nou pe 1 ianuarie, cu toate obiceiurile romane de Saturnalii.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ LA ALŢII

De asemenea, sărbătoarea evreiască Hanuka este asociată solstiţiului de iarnă, iar mulţi afro-americani sărbătoresc în această perioadă Kwanzaa.

La rândul lor, japonezii celebrează de ziua solstiţiului de iarnă, pe 21 decembrie, ieşirea din peşteră a zeiţei Amatersasu (în mitologia niponă, Zeiţa Soarelui), cea mai importantă zeitate şintoistă. În timpul Cel de-al Doilea Război Mondial, familia regală japoneză s-a proclamat descendentă a zeiţei Amaterasu, iar împăratul a fost oficial considerat divin.

Religia hindusă este printre singurele care nu are o sărbătoare care să corespundă solstiţiului de iarnă.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ în următorii ani:

Solstițiul de iarnă 2022 – 21 decembrie, ora 23:38
Solstițiul de iarnă 2023 – 21 decembrie, ora 05:27
Solstițiul de iarnă 2024 – 21 decembrie,, ora 11:21
Solstițiul de iarnă 2025 – 21 decembrie, ora 17:03
Solstițiul de iarnă 2026 – 21 decembrie, ora 23:50
Solstițiul de iarnă 2027 – 21 decembrie, ora 04:42
Solstițiul de iarnă 2028 – 21 decembrie, 10:20
Solstițiul de iarnă 2029 – 21 decembrie, ora 09:52
Solstițiul de iarnă 2030 – 21 decembrie, ora 21:29

Sursa: Timpul.md