După cum scriam în prima parte a acestui articol, în noaptea de 4 spre 5 iunie 1944, peste 450 de bombardiere grele sovietice, inclusiv de fabricație americană, achiziționate în temeiul Legii americane de împrumut și închiriere Lend-lease, au bombardat Chișinăul. Aceste aeronave constituiau forța de șoc a celor 12 divizii sovietice din aviația strategică a URSS, care au fost îndreptate către centrul administrativ al Basarabiei. Astfel, principala urbe dintre Prut și Nistru a suferit cea mai grea lovitură din istorie, după cum arată documentele inedite din arhiva Ministerului Apărării al Rusiei, cu care subsemnatul a făcut cunoștință și care acum văd lumina tiparului în premieră.
Documentele de arhivă demonstrează că, de fapt, Kremlinul a hotărât să bombardeze orașele Chișinău și Iași prin aceeași lovitură. Comandantul Aviației de cursă lungă sovietică era mareșalul Golovanov, unul dintre favoriții lui Stalin. Timp de numai un an, acesta fusese primit de zeci de ori în birourile lui „tătuca”. Se spunea că, de fiecare dată, Stalin mai întâi lua chipiul și mantaua oaspetelui, le aranja în garderobă și doar apoi începea convorbirea cu aviatorul.
În ajunul bombardării Chișinăului, Golovanov a sosit la locul dislocării unităților militare. Numai această vizită dădea o semnificație aparte operațiunii care avea să urmeze. Instrucțiunile de luptă la care mareșalul a supus trupele din subordinea sa au durat până la patru ore, fără pauze. Înțelegem, prin urmare, că loviturile distrugătoare aplicate vechilor orașe ale României ar fi trebuit să-i aducă liniște lui Stalin.
Folosind însemnările acestora, am efectuat câteva operații matematice simple și am stabilit că, în noaptea de 4 spre 5 iunie 1944, 452 de avioane sovietice au aruncat în raza orașului Chișinău peste 460 de tone de bombe. Aceleași cifre arată că atunci au explodat circa 4000 de bombe de diferit calibru.
Aceleași rapoarte informează că aeronavele Diviziei 1 au operat atunci între orele 1:34 și 2:07, de la înălțimea de trei mii de metri. În acea noapte însă peste oraș au început să se așeze norii, care împiedicau parașutele să lumineze și, respectiv, țintele nu puteau fi nimerite cu precizie. În documentele citate se menționează că echipajele avioanelor conduse de Cibisov, Krapivin și Țariov n-au mai coborât sub nori, lansând bombele la întâmplare, de sus. Prin urmare, proiectilele au lovit haotic, inclusiv în cartiere de locuit și instituții publice.
Un raport al poliției române, făcut a doua zi, spune că, în urma bombardamentelor, au murit circa 150 de civili, alte câteva zeci de oameni au fost răniți, iar daunele materiale au fost mult mai numeroase. Ulterior s-a constatat că numai cele 39 de avioane ale Diviziei 1 au lansat în acea noapte peste orașul Chișinău 313 bombe, cu greutatea totală de 40 de tone. Printre acestea se numărau 13 bombe F-500 (cifra vine de la greutatea proiectilului, care cântărea 500 kg), cu lungimea de doi metri, care aveau o forță uluitoare. De exemplu, la locul exploziei unei astfel de bombe, se forma un crater de trei-patru metri adâncime, cu un diametru de circa nouă metri. O bombă F-500 distrugea orice construcție în raza de 40 de metri și ucidea orice suflet la distanța de 150 de metri de la locul exploziei.
Cu trei zile până a-și lua zborul spre Chișinău, Divizia 3 a fost vizitată de trimișii lui Golovanov, în frunte cu generalul de aviație Hmelevski, care a verificat starea de pregătire a unității pentru următoarele incursiuni peste frontul românesc. La 5 iunie, divizia a primit un ordin scurt din partea comandantului: „Distrugeți gara și orașul Chișinău!”.
Din această divizie, 54 de avioane au participat la bombardarea Chișinăului, între orele 1:30 și 3:00, cu o mică întrerupere. Conform rapoartelor, echipajele au aruncat peste oraș 63,5 tone de bombe. Exploziile au provocat 20 de incendii, cinci dintre care au condus la alte explozii de proporții, caracteristice depozitelor de carburanți. La sfârșitul atacului, se precizează și în acest caz, tot orașul era în flăcări.
În aceeași seară, un avion al Diviziei 3 a zburat spre Iași, într-o misiune de recunoaștere pentru bombardamentul ce urma să aibă loc în noaptea următoare. Înainte de asta, pentru a zbura mai liniștit, pilotul și-a descărcat la întâmplare efectivul de bombe peste oraș, notau autorii raportului.
Amintim că, după război, sovieticii au acuzat armatele română și germană pentru distrugerea Chișinăului.
(Va urma)
|
Puține mâncăruri sunt asătzi mai faimoase și mai apreciate în întreaga lume decât pizza.
( ) Citeşte tot articolulPârjoala este un fel de mâncare românesc, preparat mai ales în Moldova, din carne tocată, în general de porc sau în amestec cu oaie, vită sau pasăre, amestecată cu ouă, produse de panificație sau morărit (pâine uscată, pesmet sau făină...
( ) Citeşte tot articolulPăstrează zaţul de cafea. Din ibric, expresor sau filtru, zaţul are întrebuinţări care mai de care mai interesante şi neaşteptate.
( ) Citeşte tot articolulLipsa de mișcare riscă să devină o problemă națională. Conform unui sondaj realizat de Magenta Consulting în primăvara acestui an, 83% din moldoveni nu practică sport deloc. Sedentarismul ce caracterizează majoritatea populației duce la obezitate, precum și la maladii serioase...
( ) Citeşte tot articolulJaponia a înfiinţat Ministerul Singurătăţii şi Izolării care să se ocupe de sănătatea mintală a cetăţenilor, afectată de pandemia cauzată de noul coronavirus.
( ) Citeşte tot articolul