O oră de discuție cu ei te poate schimba mult și te determină să devii mai bun, mai dedicat, mai atent la tot ce se întâmplă în jur. Recent, am avut ocazia să vorbesc cu Maria Darii, proprietara unei gospodării țărănești din satul Chetrosu, raionul Drochia. În pofida greutăților care îi macină în general pe agricultori, ea reușește să crească legume ecologice și să-și facă planuri de viitor.

În mod normal, aș fi găsit-o pe Maria Darii în câmp. Dar toamna târzie e o perioadă în care agricultorii pot să-și mai tragă sufletul, să se întâlnească și să facă niște bilanțuri, de aceea discuția noastră a avut loc în biroul AGROinform din Drochia. Din anul 1998, este proprietara gospodăriei țărănești, care îi poartă numele, din satul Chetrosu, aflat la vreo 10 km de centrul raional. Relația cu pământul a început demult, când trebuia să decidă ce meserie să-și aleagă. Profesorii de la școală o convingeau să meargă la Pedagogie sau Medicină, dar agronomia a fost domeniul care a atras-o. După desființarea colhozurilor și împărțirea pământurilor, agronomul experimentat Maria Darii a obținut șansa să nu mai lucreze pentru alții, ci pentru propria familie. A pornit de la cotele ei și ale soțului care le-au revenit după privatizare, în total două hectare, după care, pe parcursul anilor, a mai procurat terenuri. În prezent, G.Ț. „Maria Darii” dispune de 28 de hectare de pământ, proprietate privată, și 12 ha de teren arendat. Pe jumătate de hectar a fost construită o seră unde cresc legume (roșii, ardei), pe 13 hectare de câmp deschis se cultivă varză și ceapă, iar restul loturilor sunt destinate pentru culturile de asolament: soia, floarea-soarelui, porumb, grâu.

„Nepotul m-a convins să creștem legume ecologice”

Având o gospodărie cu suprafețe mici, fermierul Maria Darii pune accent pe calitatea produselor, nu pe cantitate. Ea este unul din furnizorii de legume ecologice pentru consumatorii din raion. Vin chiar clienți din Chișinău după roșiile și cartofii crescuți la Chetrosu. Se întâmplă ca cererea să depășească mult oferta, de aceea Maria Darii nu duce lipsă de cumpărători. Cel care a convins-o definitiv să cultive doar produse ecologice a fost nepotul care devenise alergic la legumele cumpărate la piață. „Am hotărât să începem un mod sănătos de viață. Trecem în al treilea an de conversie la produse ecologice. Am renunțat la pesticide și ierbicide, folosim doar piatră vânătă, var și fungicide admise pentru produse ecologice. De asemenea, cumpărăm doar îngrășăminte organice de la fermele din zonă”, explică Maria Darii. Ca să obțină certificat de inofensivitate de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), fermiera merge la centrul fitosanitar, prezintă jurnalul cu date privind substanțele folosite, tipul legumei, și trimite mostrele culturii pentru analize la Bălți. Maria Darii susține că marii producători agricoli nu pot să crească culturi sută la sută ecologice. Asta este explicația pentru care fermiera nu se grăbește să-și extindă suprafața de pământ cultivat. „Roada este mică, nici aspectul nu este atractiv, dar în schimb calitățile gustative sunt superioare. Nu mă extind pentru că, fiind agronom, eu nu cred că e posibil să faci produse ecologice pe suprafețe mari”. Legumele G.Ț. „Maria Darii” ajung atât la piața din Drochia, cât și la școli și grădinițe, iar anul acesta, fermiera a crescut porumb ecologic pentru export în Olanda pe o suprafață de trei hectare.

Businessul de familie e cel mai trainic

Când o întreb ce părere are despre pregătirea tinerilor agronomi, îmi relatează de fapt o impresie sceptică ce persistă în mediul fermierilor: diplomele nu spun mare lucru. Maria Darii a ajuns chiar la o concluzie fermă: de când s-a introdus învățământul cu taxă, nu mai putem vorbi de cunoștințe. „Pe vremea mea, poate se mai strecura câte un fecioraș de președinte de colhoz la facultate, dar oricum la sesiune nu ținea piept”. Totuși, dacă se aventurează vreun tânăr să facă agricultură, birocrația și creditele bancare îl descurajează rapid. Lipsa tinerilor este simțită la Chetrosu, la fel ca în alte sate. Nici brațe de muncă energice nu se prea găsesc. „Noi încă trebuie să educăm societatea. S-o facem mai responsabilă. Omul nostru a fost condus și așteaptă să fie condus. Ce folos că eu îl angajez și-i plătesc 150-200 de lei. Dacă nu stai lângă el, nu face mare lucru, așteaptă să-i treacă ziua și să ia banul”, spune Maria Darii. Mai ales că nici posibilități de angajare nu sunt. Pe cele peste cinci mii de hectare ale fostului colhoz oamenii nu prea au de lucru. Liderii agricoli folosesc pesticide și ierbicide și nu au nevoie de prășitori, iar sătenii preferă mai curând să plece peste hotare. Totuși, când se uită la satul ei, în care au rămas doar copiii și bătrânii, femeia nu-și poate explica de ce o mamă își lasă odraslele și pleacă la muncă în Italia. „Chiar dacă au primit bani, celulare, calculator etc., copiii nu au primit ce este mai important – o copilărie plină de căldura părintească. Iar timpul pierdut nu-l mai întorci”, spune ea. Fermiera crede că de vină este statul care descurajează oamenii să lucreze în agricultură și să-și asigure un trai decent, chiar dacă R. Moldova este o țară agrară.

Cred în viitorul gospodăriilor mici

Maria Darii este sufletul și motorul gospodăriei agricole care îi poartă numele. A pornit pe drumul afacerilor, alături de soțul ei care o susține în toate. Ea este convinsă că businessul de familie e cel mai rezistent, pentru că fiul sau fiica nu iau totul de la zero, ci continuă ce au început părinții. S-a convins de asta după ce a vizitat mai multe țări europene (Olanda, Polonia, Franța ș.a.) și a văzut cum lucrează fermierii de acolo. Se descurcă cu forțele proprii, iar o dată a beneficiat și de un grant de 60 mii de lei oferit de Asociația obștească „Pro Cooperare Regională” susținută de Elveția. Cât privește ajutorul statului, văzând ce se întâmplă la Chișinău, fermiera nu prea are mari speranțe că va primi subvențiile promise. Totuși, Maria Darii nu renunță la planurile sale. „Dacă nu aș fi optimistă și nu aș avea ambiție, aș pierde orice rost. Când intru în seră și văd cum crește planta ceea, eu de fapt mă odihnesc. Planurile mă încurajează să merg înainte”. Anul viitor, în gospodăria țărănească „Maria Darii”, ar putea să apară o seră nouă și un frigider. Fermiera chiar vrea să se asocieze cu mai mulți producători din nordul Moldovei și să creeze un punct de vânzare a produselor ecologice.

Articol elaborat în cadrul proiectului „Sensibilizarea opiniei publice privind echilibrul de gen în spațiul politic și de afaceri”, implementat de IDIS „Viitorul”, cu suportul proiectului „Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”. Proiectul este finanțat de Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia, cofinanțat și implementat de PNUD Moldova și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR)".