Documentarul, realizat în 2015, îi are ca protagoniști pe Norman Manea, Gabriela Adameșteanu, Mircea Cărtărescu și Florin Lăzărescu. Patru scriitori, patru stiluri și patru generații diferite; doar o singură țară: România. Filmul descrie experiențele lor de viață și desenează astfel un cvadruplu portret al României: tânără în raport cu alte țări, dezamăgită de imaginea sa peste hotare, deprimată sau exaltată de istoria sa recentă, mereu iritată de poziția ei periferică în Europa. Și totuși plină de umor.
Pentru Norman Manea, România înseamnă și experiența exilului: deportat în Transnistria la 5 ani, s-a strămutat la New York la vârsta de 50 de ani. Și-a luat însă cu el limba română — ”cum își duce melcul cochilia”. După 13 ani de gazetărie politică și acțiune civică, Gabriela Adameșteanu s-a întors la literatură și continuă să descrie ”diminețile pierdute” ale României. Pentru Mircea Cărtărescu ”să fii român înseamnă să fii păstor al ruinelor”. Cel mai tânăr dintre cei patru, Florin Lăzărescu, se împarte între organizarea unui festival literar, fotografie și scris. În urmă cu douăzeci de ani un prieten i-a prezis că ”România va fi o țară civilizată când vei vedea pe stradă mașini decapotabile. Cu toate acestea — observă Lăzărescu — decapotabilele au apărut, dar civilizația se lasă așteptată”. Patru geografii subiective se suprapun și alcătuiesc o hartă complexă și surprinzătoare a unei țări care încă își mai caută locul în lume.
”România: patru patrii” face parte din seria de filme documentare ”Europa scriitorilor” produsă de canalul Arte. Cele 16 documentare interoghează scriitori din tot atâtea țări și vorbesc astfel despre criza europeană, despre literatură și despre identități naționale. Țările portretizate sunt Belgia, Portugalia, Islanda, Austria, Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Turcia, Germania, Grecia, Italia, Danemarca, Ungaria, Spania, Franța și România.
”România: patru patrii” este o producție Les Films d’Ici 2, ARTE France, Hi Film Productions în coproducție cu TVR — Societatea Română de Televiziune, cu sprijinul Centre National de la Cinématographie et de l’image animée (Franța).
Norman Manea (n. 1936) este unul dintre cei mai apreciați prozatori și eseiști români, profesor de literatură europeană și ”writer in residence” la Bard College, New York, scrie ICR Viena. De la debutul din 1966 și până în 1986, când a plecat din țară, a publicat 10 volume, fiind distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979) și Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii și Educației Socialiste). În 1992 a primit Bursa Guggenheim și Premiul MacArthur, în 1993 Biblioteca Națională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincției de ”Literary Lion” al bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit Premiul internațional de literatură Nonino pentru ”Opera omnia”, iar în 2006, Premiul Medicis Etranger pentru ”Întoarcerea huliganului”. În 2010 a primit distincția ”Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres” din partea guvernului francez, iar în 2011, prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Național pentru Literatură. În 2013 și 2014, Uniunea Scriitorilor l-a nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Literatură.
Norman Manea a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Ofițer, în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii și a valorilor românești, pentru înalta ținută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere. Norman Manea a câștigat Premiul Târgului Internațional de Carte din Guadalajara (FIL 2016) pentru Literatură în Limbi Romanice. Premiul îi va fi înmânat pe 26 noiembrie, la inaugurarea celei de-a XXX-a ediții a FIL (Feria Internacional del Libro) din Guadalajara.
Alexandru Solomon a debutat ca operator, apoi ca director de imagine, iar din 1993 semnează regia de documentare. S-a impus în cinematografia românească prin trei documentare de referință: ”Marele jaf comunist” (2004) despre reconstituirea celebrei tentative de jaf a Băncii Naționale a României din 1959, ”Cold Waves — Război pe calea undelor” (2007) — povestea postului de radio Europa Liberă și ”Kapitalism — rețeta noastră secretă” (2010) care descrie drumul de la un comunism cu fața urâtă la o democrație originală de piață. Din 2006, Solomon este directorul Festivalului de Film Documentar One World România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
