CSI / Rusia

Evenimentele din Ucraina în presa străină: Intervine sau nu, în mod direct, Rusia în Ucraina?!

Declaraţia lui Serghei Lavrov a fost categorică. Ministrul rus de externe a anunţat că ţară să nu va interveni în problemele interne ale Ucrainei. Deşi de aplaudat, cuvintele sale nu se potrivesc cu ultimele evenimente petrecute în estul ţării. Dacă mâna Kremlinului se află în spatele ocupării clădirii parlamentului din Simferopol sau nu, cert este că acţiunile combinate din Ucraina reprezintă o ameninţare clară, o demonstraţie de putere şi influenţă rusă în Ucraina. Există, desigur, motive bune că Vladimir Puţin să se teamă de revoluţia de la Kiev, din cauza importanţei strategice a Ucrainei pentru Moscova: ţară se află la marginea exterioară a sferei de influenţă a Rusiei şi este locul prin care gazele ruseşti de miliarde de dolari ajung în Germania şi Europa de Vest. Ucraina găzduieşte şi flota Marii Negre, la Sevastopol, în baza unui contract de închiriere pe termen lung, scrie The Guardian.

BBC trage un semnal de alarmă asupra stării economice a Ucrainei subliniind că moneda Ucrainei, Hrivna, a scăzut la un nou minim de 0,1 dolari – o reflectare atât a răsturnării politice din ţară, cât şi a slăbiciunii economice pe termen lung. Chiar înainte de recentele incidente politice, performanţă economică a ţării a fost extrem de slabă, mai mică decât în anul 1992, în primele zile de independenţa post-sovietic. Cum era de aşteptat, criză politică actuală a agravat problemele ţării pe termen lung. BBC prezintă un material video despre situaţia economiei Ucrainei în 60 de secunde.

The Independent crede că după luni de dispute asupra viitorului politic al Ucrainei, Rusia pare să se îndrepte spre un teren comun cu UE şi SUA, oficialii de la Moscova anunţând că sunt dispuşi să colaboreze cu Occidentul pentru a asigura stabilitatea în zona. Din noiembrie, când preşedintele Ianukovici a abandonat brusc acordul cu UE în favoarea unor legături mai strânse cu Rusia, oficialii europeni au acuzat Moscova că exercită presiuni economice şi diplomatice inacceptabile pentru a-şi asigura loialitatea Ucrainei. Administraţia de la Kremlin susţine că nu recunoaşte guvernul interimar de la Kiev şi că nu reprezintă interesele a milioane de vorbitori de rusă, din partea de est a ţării. Cancelarul german Angela Merkel a apărut la Londa pentru a rezolva această problema, solicitând guvernului ucrainean să respecte dorinţele tuturor comunităţilor.

În timp ce unii observatori ai crizei ucrainene consideră puţin probabilă ipoteza unui război cu participarea Rusiei, alţii fac o comparaţie între evenimentele din Crimeea şi cele care au condus în 2008 la conflictul dintre Rusia şi Georgia în jurul regiunii separatiste proruse Osetia de Sud, se arată într-o analiză AFP."Există un real pericol", apreciază Andreas Umland, un analist politic de la Academia Mohila din Kiev. "Există tendinţe separatiste, există un interes rus în regiune şi există confruntări", dezvăluie el. În opinia să, situaţia din Crimeea "aminteşte" de cea care a precedat războiul din 2008 dintre Moscova şi Tbilisi. Acest conflict de cinci zile s-a soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei, o altă regiune proprusa, şi cu mobilizarea în aceste teritorii a mii de militari ruşi.
Le Monde prezintă într-un video de 5 minute o istorie şi o explicaţie a conflictului din Ucraina. Ziarul francez vorbeşte despre tensiunile din Crimeea şi subliniază interesul deosebit al Rusiei pentru această zona din punct de vedere geo-strategic, militar şi etnic. Şi Le Figaro crede că, dincolo de problema comunităţii ruse din Crimeea şi a influenţei politice, pentru Moscova este mai mult o problema strategică.

În ciuda promisiunilor repetate că nu va interveni, Rusia condusă de Vladimir Puţin se află acum prinsă în mijlocul crizei politice din Ucraina. Etnicii ruşi din ţară solicită sprijin, iar fostul preşedinte refugiu. Întrebarea este dacă această e şi intenţia Rusiei, se întreabă New York Times. Vladimir Puţin nu a făcut remarci publice cu privire la criză din Ucraina şi înlăturarea preşedintelui Viktor Ianukovici, în urmă cu şase zile. Evenimentul a coincis cu închiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci, sărbătorită de oficiali că dovadă a apariţiei unei noi, puternice şi mândre Ruşii, la aproape un sfert de secol după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Tăcerea lui Puţin a produs confuzie asupra politicii Rusiei, chiar dacă criză din Ucraina s-a mutat aproape de graniţa estică. Rusia ar putea să piardă nu numai ceea ce se consideră un spaţiu în zona să de influenţă, ci şi o parte a identităţii sale politice şi sociale.

Au trecut mai mult de patru zile de când o mulţime de protestatari au ocupat biroul guvernului regional din Harkov, aducând revoluţia EuroMaidan în cel mai mare oraş pro-rus din estul Ucrainei. Dar Maxim Kolenkov, preşedintele adjunct al consiliului regional din Harkov, se prezintă la muncă în clădirea veche din Piaţă Libertăţii că şi cum nimic nu s-a întâmplat. "Nu ştiu cine sunt aceşti oameni. Eu nu vorbesc cu ei. Nu mă interesează. Guvernul nu părăseşte clădirea", a spus el. Piaţă Libertăţii este locul confruntării dintre două tabere rivale: rezidenţii adunaţi la monumentul lui Lenin şi protestatarii victorioşi de la Kiev. Într-o anumită măsură, diferenţa dintre cele două părţi este de generaţii. Naţionaliştii ucraineni sunt predominant tineri, nemulţumiţi de practicile corupte ale preşedintelui Ianukovici. Mulţi dintre susţinătorii pro-ruşi de la monumentul lui Lenin au crescut în anii grei ai celui de-al Doilea Război Mondial şi sunt speriaţi de amintirile că vestul Ucrainei a colaborat cu forţele naziste invadatoare, în timp ce în est s-a luptat cu înverşunare patriotică timp de doi ani împotriva ocupaţiei inamice, scrie şi Washington Post.

sursa: hotnews.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *