Astăzi 26 Octombrie 2020, Luni - Ultima actualizare la ora 16:07
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Justiție 30 Aprilie 2020, ora 10:01

opinieControlul constituționalității „amenzii COVID-19”: o decizie esențială pentru viitorul Curții Constituționale

Marime Font

 

În 27 și 28 aprilie curent, Curtea Constituțională a fost sesizată de doi parlamentari, în vederea verificării constituționalității articolului 761 al Codului contravențional, care prevede sancțiunile ce pot fi aplicate persoanelor fizice și juridice în cazul nerespectării măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică. Decizia care urmează să fie pronunțată de către Înalta Curte va fi, cu siguranță, una dintre cele mai importante din jurisprudența sa, dat fiind impactul direct și imediat al acesteia asupra situației financiare a unui număr destul de important de cetățeni, cât și sentimentul de injustiție care s-a format în societate la ora actuală din cauza anumitor situații de aplicare neuniformă, ba chiar și abuzivă, a sancțiunilor pe teritoriul țării.

Prin această decizie, Curtea Constituțională va hotărî însă nu doar soarta celor aproximativ 2000 de persoane cărora le-a fost deja aplicată amenda conform prevederilor legislative a căror constituționalitate este contestată. Ea va aprecia respectarea, în contextul unei situații inedite pentru Republica Moldova, a celor mai importante principii garantate de către Constituția țării și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Or, decretarea stării de urgență pe teritoriului statului nu implică legitimarea tuturor formelor de abuz de putere și de instrumentalizare a normelor de drept. Chiar și în cazul activării articolului 15 din Convenția Europeană – după cum a făcut-o Republica Moldova împreună cu alte nouă State membre – sunt permise doar anumite derogări de la aplicarea acesteia și nu o ignorantă totală.

Loading...


Nu vom aborda aici întrebarea vizând interesul politic al deciziei Republicii Moldova de a activa articolul 15 din Convenție, și anume din punct de vedere al consecințelor asupra imaginii țării atunci când știm că nici un stat din Europa de Vest, unde situația epidemiologica e mult mai gravă, nu a ales această opțiune. Dar, din punct de vedere juridic, consecințele sunt de fapt minime. Astfel, în scrisoarea de notificare adresată Secretarului General al Consiliului Europei, autoritățile țării noastre au specificat posibile derogări de la aplicarea articolului 11 (dreptul la libera întrunire și asociere), articolului 2 Protocol nr. 1 (dreptul la educație) și articolul 2 Protocol nr. 4 (dreptul la libera circulație). Aceasta nu înseamna o absență totală de control din partea Curții de la Strasburg. Pentru drepturile menționate mai sus, în cazul dacă cetățenii Republicii Moldova vor depune cereri, Curtea Europeană va exercita un control de proporționalitate mai suplu (CtEDO, A. c./Regatul Unit, 19 februarie 2009 ; CtEDO, Oliveira c./Olanda, 4 iunie 2002). Însă pentru toate celelalte drepturi garantate de Convenție, Curtea de la Strasbourg își va exercita controlul în mod obișnuit. Curtea Constituțională nu ar trebui să omită acești parametri în momentul când se va pronunța asupra constituționalității articolului 761 al Codului contravențional.

Desigur, introducerea acestui tip de sancțiuni în Republica Moldova nu constituie o excepție. Pentru a limita răspândirea virusului Covid-19 și, prin urmare, a garanta protecția sănătății tuturor cetățenilor, marea majoritate a țărilor a adoptat măsuri de constrângere și sancțiuni care pot fi aplicate persoanelor fizice și morale în cazul nerespectării lor. Prin urmare, dat fiind contextul și obiectivele vizate de către autoritățile politice, adoptarea acestora poate fi considerată ca fiind conformă principiilor necesității și legalității. În același timp, dacă comparăm soluțiile alese de alte state din Europa cu cele prevăzute la articolului 761 al Codului contravențional, putem constata existența unui șir de diferențe care, de fapt, pun în evidență neconformitatea articolului în cauză atât Constituției Republicii Moldova, cât și Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În primul rind, cuantumul amenzilor aplicate persoanelor fizice, care poate varia între 450 și 500 de unități contravenționale, este mult mai mare decât cel existent în țările europene, atunci când veniturile cetățenilor lor sunt de necomparat cu cele ale cetățenilor Republicii Moldova. Omiterea acestui criteriu de către legislator a condus la crearea unei sancțiuni disproporționale. Înafară de aceasta, legislatorul indică o scară de amendare progresivă fără a preciza cazurile de aplicare. În Franța, de exemplu, în cazul nerespectării măsurilor de carantină de către cetățeni, este aplicată o amendă de 135 de euro (ceea ce constituie 10% din salariul minim garantat, numit SMIG). Amenda va fi apoi de 200 de euro în caz de recidivă în termen de 15 zile după aplicarea primei sancțiuni. În fine, in cazul constatării a trei recidive timp de 30 de zile, nerespectarea carantinei devine o infracțiune penală pedepsită cu o amendă de 3750 de euro și 6 luni de închisoare. Pentru orice ieșire din casa, cetățenii francezi trebuie să dețină o declarație pe propria răspundere în care să fie specificat unul din motivele de ieșire ce fac parte din lista celor stabilite de către autorități. Prin urmare, cetățenii francezi cunosc atât cazurile când pot ieși din casa, condițiile în care o pot face cât și sancțiunile aplicate. Ceea ce nu putem spune în cazul țării noastre. Prevederile articolului 761 al Codului contravențional sunt deci prea generale și nu corespund principiilor clarității și previzibilității legii ce decurg din garanțiile articolului 23 al Constituției (HCC nr. 21 din 22 iulie 2016). Aceasta a dus la o interpretare și la o aplicare cazuistică și, prin urmare, aleatorie a acestor prevederi, violându-se astfel și principiul de egalitate al tuturor cetățenilor în fața legii și a autorităților publice prevăzut de articolul 16 al. 2 al Constituției.

Înafară de aceasta, cuantumul excesiv al amenzilor în cauză ridică problema a însuși tipului de sancțiune aplicat în sensul jurisprudenței Ziliberberg c/Republica Moldova din 1 mai 2005. Aceeași problemă a fost creată și în Franța prin legea cu privire la starea de urgență sanitară publicată în 24 martie 2020. Aceasta prevedea aplicarea unei amenzi de 1500 de euro în caz de recidivă, care trebuia să fie stabilită doar prin decizie judecătorească deoarece corespundea unei contravenții de categoria a cincea. Dat fiind riscul de nerespectare al prevederilor articolului 6 al Convenției europene, printr-un decret din 29 martie, această sumă a fost coborâtă la 200 de euro și este aplicată în mod automat. Deasemenea, din cauza măsurilor de izolare legate de criza Covid-19, termenele de contestare a notificărilor contravenționale și a sumelor forfetare în urma unei infracțiuni au fost dublate. Acest lucru se referă la toate notificările trimise de Agenția Națională pentru Procesarea Automată a Infracțiunilor în perioada 12 martie – 24 iunie 2020, adică la o lună de la sfârșitul stării de urgență sanitară. Deci, în mod concret, în cazul notificărilor contravenționale și ale infracțiunilor cu rată fixă legate de nerespectarea regimului de carantină, termenul de contestare este de 90 de zile de la data notificării, în locul celui de 45 de zile aplicat în regim ordinar acestei categorii de contravenții. Vedem deci că autoritățile franceze au prevăzut măsurile necesare pentru a garanta cetățenilor dreptul efectiv de a-si apăra drepturile, ceea ce nu putem spune în cazul cetățenilor Republicii Moldova. Or, termenele de contestare a proceselor-verbale în cauză au fost dimpotrivă micșorate de la 15 zile la 48 de ore și judecătorii dispun și ei doar de 48 de ore pentru a judeca cauzele contravenționale. În contextul în care nici instanțele judecătorești, nici avocații nu pot să-și exercite activitatea în regim obișnuit, statul a creat toate premisele unei justiții expeditive în cadrul căreia nu poate fi garantat dreptul la un proces echitabil în sensul articolului 6 al CEDO si al articolelor 20, 21 și 26 ai Constituției.

Prin urmare, judecătorii Curții constituționale dispun de argumente juridice formale și de fond foarte solide pentru a motiva declararea atât a neconstituționalității cât și a neconvenționalității prevederilor articolului 761 al Codului contravențional. Dar în cazul când, din anumite considerente extra-juridice, judecătorii constituționali ar emite o decizie opusă celor expuse, și deci care nu ar răspunde favorabil așteptărilor cetățenilor, aceștia ar putea în cele din urmă sesiza Curtea de la Strasbourg conform articolului 34 al CEDO. De fapt, exercitarea controlului de constituționalitate nu exclude exercitarea celui de convenționalitate. În jurisprudența Curții Europene, găsim cazuri când statul a fost condamnat chiar dacă judecătorii constituționali deciseră prealabil că prevederile legislative sau interpretarea și aplicarea lor erau conforme Constituției (CtEDO, Markin c/Federația Rusă, 22 martie 2012). În cazul acestei a doua opțiuni, avocații vor lua sigur măsurile de precauție necesare pentru a evita riscul de respingere a viitoarelor cereri pentru nerespectarea condițiilor de admisibilitate (epuizarea căilor de recurs interne, invocarea controlului convențional la nivel national, etc.).

În contextul în care drepturile și libertățile fundamentale sunt supuse unui risc important de limitări și încălcări, Curtea de la Strasbourg va acorda o atenție deosebită cererilor transmise de către cetățeni în urma acestei perioade de urgență sanitară. Dat fiind numărul important de cereri care va surveni, statele membre vor fi invitate să trimită reclamanților o declarație de soluționare pe cale amiabilă și prin urmare, să achite o suma de bani care să acopere daunele provocate și cheltuielile efectuate de către reclamant. Cetățenii vor putea deci obține o soluție a cauzei destul de rapidă, iar în cazul dacă statul ar refuza procedura non-contencioasă, Curtea va proceda la soluționarea cererii conform procedurii contencioase.

Nu trebuie însa de uitat că sistemul de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale instituit prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului este întemeiat pe principul subsidiarității. Curtea de la Strasbourg nu trebuie să intervină decât atunci când statele nu și-au respectat obligațiile. În cadrul unei conferințe de presa din 28 aprilie curent, Președinta Curții Constituționale a Italiei, Doamna Marta Cartabia – care este și una dintre cei mai renumiți constituționaliști din lume la ora actuală – a atras atenția tuturor asupra faptului că Constituția, cu setul său echilibrat de principii, limite și garanții, drepturi, îndatoriri și responsabilități, este cea care trebuie să ofere instituțiilor și cetățenilor busola necesară pentru a naviga „pe marea liberă” a situației de urgență și post-urgență care ne așteaptă.

Prin intermediul deciziei pe care o va emite, cu privire la constituționalitatea prevederilor articolului 761 al Codului contravențional, Curtea Constituțională va avea posibilitatea să reamintească autorităților politice că „busola” oricărei decizii sau acțiuni poate fi doar Constituția și, in același timp, să-și consolideze locul în calitatea sa de garant al drepturilor și libertăților fondamentale. În contextul contestării recurente a legitimității sale instituționale de către anumiți lideri politici, doar legitimitatea socială, construită grație calității deciziilor sale, îi poate asigura Curții protecția necesară, astfel încât să poată să își exercite activitatea mai departe. Sprijinul cetățenilor este de fapt cea mai frumoasă răzbunare pe care o instanță constituțională o poate avea în confruntările provocate de autoritățile politice, care în Republica Moldova au devenit din păcate o normalitate.

Nataşa Danelciuc-Colodrovschi

Doctor în drept public, Cercetător științific asistent la Universitatea Aix-Marseille (Franța),
Directoarea Asociației francofone a cercetătorilor pe țările din Est, 
Titulară a diplomei de exercitare a profesiei de avocat (Școala de Avocați din Marseille) 

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 26 Octombrie 2020, ora: 08:33

NAZIȘTII nemți alături de „frații” lor comuniștii RUȘI - VIDEO pe care îl vor uitat - Parada de 1 mai (1941) de la Moscova

NAZIȘTII nemți alături de „frații” lor comuniștii RUȘI - VIDEO pe care îl vor uitat - Parada de 1 mai (1941) de la Moscova

Germania nazista s-a aliat cu Rusia sovietică și cotropit teritorii străine. Propaganda imperialistă rusă încercă din răsputeri să ascundă această realitate.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Octombrie 2020, ora: 07:25

10tv: „Noviciok, matrioshka terorii” - adevărata față a regimului dictatorial al lui Putin

„Noviciok, matrioshka terorii” - adevărata față a regimului dictatorial al lui Putin

Marea Britanie, Germania, Bulgaria, Austria, Cehia, Norvegia, sunt doar câteva dintre statele occidentale în care Rusia a desfășurat acțiuni subversive, deconspirate de serviciile secrete ale țărilor respective.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Octombrie 2020, ora: 06:33

SONDAJ BOP | Igor Dodon ar acumula 23% la alegerile prezidențiale, iar Maia Sandu - aproape 20%

SONDAJ BOP | Igor Dodon ar acumula 23% la alegerile prezidențiale, iar Maia Sandu - aproape 20%

Igor Dodon ar acumula 23% la alegerile prezidențiale, iar Maia Sandu, aproape 20 la sută, potrivit Barometrului Opiniei Publice.

( ) Citeşte tot articolul

Sport 26 Octombrie 2020, ora: 01:19

VIDEO. ”Inima lui Rangers!” Ce scrie presa din Scoția după ultima prestație a lui Ianis Hagi și ce notă i-a dat BBC românului

VIDEO. ”Inima lui Rangers!” Ce scrie presa din Scoția după ultima prestație a lui Ianis Hagi și ce notă i-a dat BBC românului

Ianis Hagi (22 de ani) a fost titular în victoria lui Rangers, 2-0 cu Livingston, și a reușit o pasă de gol la reușita lui Joe Aribo, din minutul nouă al partidei.

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 24 Octombrie 2020, ora: 06:49

Răceală, gripă sau COVID? Diferenţele dintre simptome

Răceală, gripă sau COVID? Diferenţele dintre simptome

Deşi răceala, gripa şi boala COVID-19 sunt cauzate de virusuri diferite, pot avea simptome similare. Cele mai multe persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, care cauzează boala COVID-19, pot avea cel puţin unul dintre simptomele cheie.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)