Astăzi 23 Aprilie 2021, Vineri - Ultima actualizare la 22 Aprilie 2021
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Istorie 1 Martie 2021, ora 07:32

Calendarul zilei 1 martie: 167 de ani de la nașterea lui Peneș Curcanul, eroul din Vaslui care a luptat în PATRU războaie pentru România

Marime Font

 

Ziua de 1 martie este asociată în mentalul colectiv românesc cu Mărțișorul și începutul Primăverii, dar această zi ar trebui să ne amintească de ceva și mai important: pe 1 martie 1854 s-a născut unul dintre marii eroi români moderni, sergentul Constantin Țurcanu.

Mai cunoscut sub numele de „Peneș Curcanul”, acesta a fost singurul copil al lui Gheorghe și al Mariei Țurcanu. Pe când avea 7 ani, părinții l-au dus la Huși la niște rude mai înstărite, pentru a-l înscrie la școală, fiind printre puținii copii din mahala în care locuia care știa să scrie și să citească.


La 21 ani, a intrat în Armata Română, instituție pe care nu o va mai părăsi niciodată. Mai întâi a fost „dorobanț” în rândurile Regimentului 13 Dorobanți, după unele surse, iar după altele, în Regimentul 25 Dorobanți. La începutul Războiului de Independență avea gradul de caporal, iar în august 1877 a ajuns sergent.

Constantin Țurcanu a devenit cunoscut publicului din țară după ce Vasile Alecsandri a scris o poezie despre faptele de eroism ale acestuia pe câmpul de luptă din Bulgaria. Despre cum a aflat Alecsandri despre Țurcanu circulă două variante: într-una din acestea, cei doi s-ar fi întâlnit într-un spital din Turnu Măgurele unde eroul era internat după ce fusese rănit pe front, iar în alta, întâlnirea ar fi avut loc pe străzile Capitalei.

În orice caz, după bătălia de la Grivița, Țurcanu este decorat de însuși Regele Carol I cu «Steaua României» în grad de cavaler.

La vârsta de 59 de ani, „Peneș Curcanul” se înrolează voluntar în Armata Română, pentru a participa la al doilea război balcanic, iar apoi, în 1916 în Primul Război Mondial, luptând la Oituz.

La 65 de ani, Țurcanu participă și la campania Armatei Române din Ungaria, la finalul căruia am eliberat țara vecină de bolșevism, în 1919.

„Tot ca voluntar în 1916, idem în 1918, idem în 1922, 1923 şi de astăzi până la moarte în armată“, după cum scria într-o carte poștală.

Peneș Curcanul trece la cele veșnice pe cele veșnice pe 15 noiembrie 1932, și este îngropat în cimitirul Eternitatea din Vaslui, acolo unde lui și colegilor săi li s-a ridicat un monument.

Peneș Curcanul
de Vasile Alecsandri

Plecat-am nouă din Vaslui,
Şi cu sergentul, zece,
Şi nu-i era, zău, nimănui
În piept inima rece.
Voioşi ca şoimul cel uşor
Ce zboară de pe munte,
Aveam chiar pene la picior,
Ş-aveam şi pene-n frunte.

Toţi dorobanţi, toţi căciulari,
Români de viţă veche,
Purtând opinci, suman, iţari
Şi cuşma pe-o ureche.
Ne dase nume de Curcani
Un hâtru bun de glume,
Noi am schimbat lângă Balcani
Porecla în renume!

Din câmp, de-acasă, de la plug
Plecat-am astă-vară
Ca să scăpăm de turci, de jug
Sărmana, scumpa ţară.
Aşa ne spuse-n graiul său
Sergentul Mătrăgună,
Şi noi ne-am dus cu Dumnezeu,
Ne-am dus cu voie bună.

Oricine-n cale ne-ntâlnea
Cântând în gura mare,
Stătea pe loc, s-ademenea
Cuprins de admirare;
Apoi în treacăt ne-ntreba
De mergem la vro nuntă?
Noi răspundeam în hohot: „Ba,
Zburăm la luptă cruntă!”

„Cu zile mergeţi, dragii mei,
Şi să veniţi cu zile!”
Ziceau atunci bătrâni, femei,
Şi preoţi, şi copile;
Dar cel sergent făr’ de musteţi
Răcnea: „Să n-aveţi teamă,
Românul are şapte vieţi
În pieptu-i de aramă!”

Ah! cui ar fi trecut prin gând
Ş-ar fi crezut vrodată
Că mulţi lipsi-vor în curând
Din mândra noastră ceaţă!
Priviţi! Din nouă câţi eram,
Şi cu sergentul, zece,
Rămas-am singur eu… şi am
În piept inima rece!

Crud e când intră prin stejari
Năprasnica secure,
De-abate toţi copacii mari
Din falnica pădure!
Dar vai de-a lumii neagră stea
Când moartea nemiloasă
Ca-n codru viu pătrunde-n ea
Şi când securea-i coasă!

Copii! aduceţi un ulcior
De apă de sub stâncă,
Să sting pojarul meu de dor
Şi jalea mea adâncă.
Ah! ochii-mi sunt plini de scântei
Şi mult cumplit mă doare
Când mă gândesc la fraţii mei,
Cu toţi pieriţi în floare.

Cobuz ciobanu-n Calafat
Cânta voios din fluier,
Iar noi jucam hora din sat,
Râzând de-a bombei şuier.
Deodat-o schijă de obuz
Trăsnind… mânca-o-ar focul!
Retează capul lui Cobuz
Ş-astfel ne curmă jocul.

Trei zile-n urmă am răzbit
Prin Dunărea umflată,
Şi nu departe-am tăbărât
De Plevna blestemată.
În faţa noastră se-nălţa
A Griviţei redută,
Balaur crunt ce-ameninţa
Cu gheara-i nevăzută.

Dar şi noi încă o pândeam
Cum se pândeşte-o fiară
Şi tot chiteam şi ne gândeam
Cum să ne cadă-n gheară?
Din zori în zori şi turci şi noi
Zvârleam în aer plumbii
Cum zvârli grăunţi de păpuşoi
Ca să hrăneşti porumbii.

Şi tunuri sute bubuiau…
Se clătina pământul!
Şi mii de bombe vâjâiau
Trecând în zbor ca vântul.
Şedea ascuns turcu-n ocol
Ca ursu-n vizunie.
Pe când trăgeam noi tot în gol,
El tot în carne vie…

Ţinteş era dibaci tunar,
Căci toate-a lui ghiulele
Loveau turcescul furnicar,
Ducând moartea cu ele.
Dar într-o zi veni din fort
Un glonte, numai unul,
Şi bietul Ţinteş căzu mort,
Îmbrăţişându-şi tunul.

Pe-o noapte oarbă, Bran şi Vlad
Erau în sentinele.
Fierbea văzduhul ca un iad
De bombe, de şrapnele.
În zori găsit-am pe-amândoi
Tăiaţi de iatagane,
Alăture c-un moviloi
De leşuri musulmane.

Sărmanii! bine s-au luptat
Cu litfa cea păgână
Şi chiar murind ei n-au lăsat
Să cadă-arma din mână.
Dar ce folos, ceaţa scădea!
Ş-acuma rămăsese
Cinci numai, cinci flăcăi din ea,
Şi cu sergentul, şese!…

Veni şi ziua de asalt,
Cea zi de sânge udă!
Părea tot omul mai înalt
Faţă cu moartea crudă.
Sergentul nostru, pui de zmeu,
Ne zise-aste cuvinte:
„Cât n-om fi morţi, voi cinci şi eu,
Copii, tot înainte!”

Făcând trei cruci, noi am răspuns:
„Amin! şi Doamne-ajută!”
Apoi la fugă am împuns
Spre-a turcilor redută.
Alelei! Doamne, cum zburau
Voinicii toţi cu mine!
Şi cum la şanţuri alergau
Cu scări şi cu faşine!

Iată-ne-ajunşi!… încă un pas.
„Ura!-nainte, ura!…”
Dar mulţi rămân fără de glas.
Le-nchide moartea gura!
Reduta-n noi repede-un foc
Cât nu-1 încape gândul.
Un şir întreg s-abate-n loc,
Dar altul îi ia rândul.

Burcel în şant moare zdrobind
O tidvă păgânească.
Şoimu-n redan cade răcnind:
„Moldova să trăiască!”
Doi fraţi Călini, ciuntiţi de vii,
Se zvârcolesc în sânge;
Nici unul însă, dragi copii,
Nici unul nu se plânge.

Atunci viteazul căpitan,
Cu-o largă brazdă-n frunte,
Strigă voios: „Cine-i Curcan,
Să fie şoim de munte!”
Cu steagu-n mâini, el sprintenel
Viu suie-o scară-naltă.
Eu cu sergentul după el
Sărim delaolaltă.

Prin foc, prin spăgi, prin glonţi, prin fum,
Prin mii de baionete,
Urcăm, luptăm… iată-ne-acum
Sus, sus, la parapete.
„Allah! Allah!” turcii răcnesc,
Sărind pe noi o sută.
Noi punem steagul românesc
Pe crâncena redută.

Ura! măreţ se-naltă-n vânt
Stindardul României!
Noi însă zacem la pământ,
Căzuţi pradă urgiei!
Sergentul moare şuierând
Pe turci în risipire,
Iar căpitanul admirând
Stindardu-n fâlfâire!

Şi eu, când ochii am închis,
Când mi-am luat osânda:
„Ah! pot să mor de-acum, am zis
A noastră e izbânda!”
Apoi, când iarăşi m-am trezit
Din noaptea cea amară,
Colea pe răni eu am găsit
„Virtutea militară”!…

Ah! da-o-ar pomnul să-mi îndrept
Această mână ruptă,
Să-mi vindec rănile din piept,
Iar să mă-ntorc la luptă,
Căci nu-i mai scump nimică azi
Pe lumea pământească
Decât un nume de viteaz
Şi moartea vitejească!

Mirceşti, august 1877

 

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

CSI / Rusia 22 Aprilie 2021, ora: 10:24

VIDEO: Peste 1.000 de arestări în timpul manifestaţiilor de susţinere a opozantului Navalnîi

VIDEO: Peste 1.000 de arestări în timpul manifestaţiilor de susţinere a opozantului Navalnîi

Poliţia rusă a efectuat marţi şi miercuri raiduri împotriva mişcării disidentului încarcerat Aleksei Navalnîi, înaintea manifestaţiilor de protest anunţate în sprijinul opozantului.

( ) Citeşte tot articolul

Justiție 22 Aprilie 2021, ora: 10:17

Adriana Bețișor șef-adjunct din cadrul PA, anchetată pentru corupere pasivă și dosarul în care ar fi primit 50 de MII de euro

Adriana Bețișor șef-adjunct din cadrul PA, anchetată pentru corupere pasivă și dosarul în care ar fi primit 50 de MII de euro

 Un fost șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție (PA) a fost recunoscut și audiat de PCCOCS în calitate de bănuit de comiterea coruperii pasive în proporții deosebit de mari, a anunțat Procuratura Generală, într-un comunicat de presă. ZdG a aflat că fostul...

( ) Citeşte tot articolul

Eveniment 22 Aprilie 2021, ora: 10:16

Ziua PământuIui Idei pentru Ziua Pamantului

Idei pentru Ziua Pamantului

Pe 22 aprilie, se sărbătoreşte „Ziua Pământului”, ziua în care s-a născut mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător.

( ) Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 21 Aprilie 2021, ora: 06:57 de Constantin Tănase

Constantin Tănase Sistemul neclintit

Sistemul neclintit

Au trecut 13 ani de la apariția acestei cărți. După ce, recent, am recitit-o, am trecut printr-un duș rece, re-lecturarea volumului fiind o îndeletnicire traumatizantă. De ce? Fiindcă mizeriile împotriva cărora luptam în anii 1997-2000 nu au dispărut, dimpotrivă, unele...

( ) Citeşte tot articolul

Culinar.md 21 Aprilie 2021, ora: 06:53

REȚETA ZILEI Omletă spiralată (ruladă)

Omletă spiralată (ruladă)

( ) Citeşte tot articolul

Editorial 21 Aprilie 2021, ora: 06:52 de Moni Stănilă

Bătrânul și marea

Bătrânul și marea

Ernest Hemingway, așa cum știți, e unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX, nu doar din America, ci din întreaga lume. El însuși - un personaj literar prin modul în care a ales să își trăiască viața. Voluntar în primul război mondial,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Aprilie 2021, ora: 06:49

ISTORIE Exterminarea basarabenilor în perioada primei ocupații sovietice. Unii primari erau arestați și plasați în beciuri, unde mureau de foame şi sete

Exterminarea basarabenilor în perioada primei ocupații sovietice. Unii primari erau arestați și plasați în beciuri, unde mureau de foame şi sete

Imediat după invazia Armatei Roșii în Basarabia, din 28 iunie 1940, autorităţile comuniste au început politica de sovietizare și rusificare a provinciei. Prin intermediul terorii, ridicată la nivel de politică de stat, conducerea sovietică a început arestarea elitei...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)