Astăzi 14 Iulie 2020, Marţi - Ultima actualizare la 13 Iulie 2020
Abonamente

Actualitate 1 Iunie 2020, ora 02:10

ANALIZĂ de Alexandru Tănase: De câte ori poate fi suspendat președintele?

Marime Font

Luni, Curtea Constituțională, pentru a patra oară, a suspendat Președintele Republicii din exercitarea competențelor pe care le are în procedura remanierilor guvernamentale. 

Imediat după pronunțarea Hotărârii CCM, am fost contactat de mai mulți colegi constituționaliști din afara țării, inclusiv de peste ocean. Interesul cercetătorilor este unul firesc, deoarece suspendările unui șef de stat sunt chestiuni extrem de rare, care survin în cazul unor crize majore și care trebuie tratate cu maximă seriozitate. Cu totul alta a fost reacția la Chișinău, unde suspendare președintelui este o chestiune rodată, lipsită de intrigă și care în realitate nu a suscitat atenția nimănui.

Nici nu putea fi altfel, din moment ce suspendarea Președintelui Republicii s-a transformat dintr-o situație excepțională într-o procedură birocratică ordinară, care se produce pentru a patra oară în mai puțin de un an de zile. Merită atenție faptul că CCM a fost sesizată de către doi parlamentari, dar nu de către Guvern, care este autoritatea interesată instituțional în efectuarea unor remanieri guvernamentale. La rândul lor, cei doi parlamentari nici măcar nu s-au complicat să fie prezenți la ședința Curții. Toate astea, puse laolaltă, denotă cât se poate de clar caracterul formal pe care l-a căpătat procedura suspendării Președintelui, ceea ce este foarte grav.

Pentru început, vreau să împărtășesc câteva gânduri referitoare la Hotărârea CCM nr. 28 din 17 octombrie 2017 [1]. Faptul că nu am participat la adoptarea acestei hotărâri îmi oferă avantajul unei analize cât se poate de obiective și echidistante a esenței acesteia și a efectelor pe care ar trebui să le producă. Mai întâi de toate, vreau să remarc faptul că HCC nr. 28, care este una valoroasă, trebuie citită atent până la capăt, și nu doar dispozitivul. Doar așa, poate fi înțeleasă logica Curții, care este axată pe următoarele dimensiuni:

– Încălcarea jurământului de către Președintele Republicii, prin refuzul de a a-și exercita atribuțiile constituționale;

– Modalitatea de eliminare a blocajul instituțional creat de aceste încălcări.

În acest articol mă voi axa, în special, asupra motivelor suspendării: încălcarea Constituției de către Președintele Republicii. Astfel, Curtea a stabilit explicit că în spatele fiecărei suspendări se află o încălcare a jurământului de către Președintele Republicii. Curtea a explicat cât se poate de exhaustiv care este statutul juridic al jurământului Președintelui și care sunt consecințele juridice ale încălcării acestuia prin HCC nr. 2 din 24 ianuarie 2017 [2]. Curtea a statuat cu titlu de principiu că depunerea jurământului de către Președintele Republicii Moldova constituie asumarea unui angajament juridic față de poporul Republicii Moldova de a acționa în spiritul Constituției, de a manifesta respect față de hotărârile Curții Constituționale în calitatea acesteia de garant al supremației Constituției, față de democrație și valorile statului de drept.

„[…]Depunând jurământul, Președintele Republicii Moldova își asumă necondiționat, în mod public și solemn, obligația de a acționa exclusiv în spiritul loialității față de Constituție și de a nu încălca jurământul în nici o împrejurare” (HCC nr. 2 din 24 ianuarie 2017).

„[D]epunerea jurământului constituie asumarea de către Președintele Republicii Moldova a unui angajament juridic față de poporul Republicii Moldova de a acționa în spiritul Constituției, de a manifesta respect față de hotărârile Curții Constituționale în calitatea acesteia de garant al supremației Constituției, față de democrație și valorile statului de drept” (HCC nr. 2 din 24 ianuarie 2017).

„[…]Depunând jurământul, Președintele Republicii Moldova își asumă necondiționat, în mod public și solemn obligația de a acționa exclusiv în spiritul loialității față de Constituție și de a nu încălca jurământul în nici o împrejurare” (HCC nr. 2 din 24 ianuarie 2017).

Pornind de la acest principiu, Curtea a stabilit că:

„[Î]ncălcarea jurământului este, pe de o parte, o încălcare gravă a Constituției, iar o încălcarea gravă a Constituției este, pe de altă parte, o încălcare a jurământului. Gravitatea acestei încălcări poate ridica o problemă de incompatibilitate a Președintelui cu funcția exercitată” (HCC nr. 2 din 24 ianuarie 2017).

Astfel, jurământul este acel angajament juridic care dă naștere obligației de loialitate constituțională a Președintelui Republicii Moldova față de Constituție și față de hotărârile Curții Constituționale (în calitatea acesteia de garant al supremației Constituției).

Loialitatea constituțională este o valoare-principiu fundamentală, a cărei scop este de asigura supremația Constituției și fără de care nicio lege fundamentală nu poate funcționa adecvat. Supremația Constituției este o calitate a acesteia care o situează în vârful instituțiilor politico-juridice dintr-un stat, oferindu-i o serie de garanții juridice specifice legii fundamentale, una dintre care este îndatorirea de a respecta Constituția, cealaltă fiind controlul de constituționalitate.

Este cazul să ne amintim că declanșarea blocajelor instituționale permanente de către Președinte au fost însoțite de multiple declarații care manifestau lipsa de respect față de Constituție, Curtea Constituțională și hotărârile acesteia. În acest sens, scuzele președintelui precum că domnia sa „a jurat pe Constituție, și nu pe hotărârile Curții Constituționale” nu rezistă, fiind în egală măsură, ipocrite și hilare.

Până și un student de la anul 1 de la Facultatea de Drept cunoaște că o hotărâre interpretativă a Curții Constituționale este parte a textului constituțional, iar neexecutarea unei hotărâri a Curții Constituționale de către Președinte constituie o încălcare gravă a jurământului depus de acesta. Poate ar fi cazul să reamintim că cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de a-și alege Președintele prin alegeri directe, la fel, grație unei hotărâri a Curții Constituționale. Într-un stat de drept nimănui nu-i este permis să selecteze pentru a executa doar acele hotărâri judiciare care îi sunt convenabile.

În contrast total cu ceea ce se întâmplă la Chișinău, Președintele României, dl Klaus Iohannis, a oferit o adevărată lecție de respect pentru statul de drept, când, întru executarea deciziei CCR 358/2018, a semnat decretul de revocare a doamnei Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, chiar dacă nu a fost de acord principial cu această demitere. (Prin Decizia nr. 358/2018 Curtea Constituțională a României a decis că Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi).

Va propun mai jos poziția Președintelui Klaus Iohannis:

„[…]România nu poate face pași înapoi de la statutul de țară în care domnește legea și în care supremația Constituției este respectată. […] România este și trebuie să rămână un stat de drept. Statul de drept, ca și democrația autentică, se manifestă zi de zi, prin decizia și alegerea fiecărui cetățean de a respecta, mai presus de orice, Constituția și legile acestei țări. O abatere de la acest principiu ar însemna, de fapt, o lovitură și o diminuare a statului de drept. […] Într-un stat de drept, hotărârile Curții Constituționale trebuie, toate, respectate.”

Până la acest moment, Președintele Igor Dodon a fost suspendat de patru ori. Aceasta înseamnă că există cel puțin patru constatări ale unicei autorități de jurisdicție constituțională privind încălcarea Constituției de către actualul președinte. Hotărârile Curții Constituționale beneficiază de puterea și autoritatea de lucru judecat. Prin urmare, existența acestor încălcări este un fapt ce nu poate fi pus la îndoială și nu necesită a mai fi probat. Cu toate acestea, nici una din aceste încălcări nu a fost sancționată (nici măcar investigată) din punct de vedere politic în Parlament.

Să ne imaginăm situația în care, în cazul comiterii unei delict, cei responsabili de respectarea ordinii s-ar limita doar la consilierea victimei, fără a încerca, cel puțin, să investigheze conduita delicventului, pentru a preveni eventuale delicte viitoare. Cu regret, cam așa arată și reacția clasei noastre politice. Oriunde în altă parte, încălcarea Constituției de către prima persoană în stat ar fi fost suficientă pentru declanșarea procedurii de impeachment sau, cel puțin, pentru crearea unei comisii parlamentare pe seama acestor încălcări.

Lipsa de reacție este cu atât mai stranie cu cât Hotărârea CCM nr. 28 din 17 octombrie 2017 a fost însoțită de o adresă Parlamentului. Curtea, reiterând faptul că respectarea ordinii constituționale, inclusiv a hotărârilor Curții Constituționale, este o condiție necesară și esențială pentru buna funcționare a autorităților publice ale statului și pentru afirmarea statului de drept, a cerut Parlamentului să reglementeze răspunderea [inclusiv penală] pentru neexecutarea obligațiilor constituționale și a hotărârilor Curții Constituționale. Până în prezent o asemenea răspundere nu a fost instituită, fapt care a încurajat și alți actori să încalce deschis Constituția (refuzul Parlamentului de a vota proiectul inițiat de Ministerul Justiției privind executarea Hotărârii CCM nr. 31 din 11 decembrie 2014).

Pornind de la cele menționate mai sus, este contrar principiilor statului de drept ca Hotărârea CCM nr. 28 din 17 octombrie 2017 să fie folosită doar ca un instrument de deblocare a situațiilor generate de încălcarea Constituției de către Președintele Republicii, fără a încerca, cel puțin, să se sancționeze aceste încălcări.

De câte ori poate fi suspendat președintele?

Aceasta este cea mai frecventă întrebare pe care am auzit-o în ultimele zile. Răspunsul este simplu: în cazuri absolut excepționale, în situația unor crize constituționale majore. Este cazul Belgiei, care în 1990 s-a confruntat cu o criză constituțională generată de refuzul regelui de a contrasemna legea cu privire la avort. Refuzul regelui a fost bazat pe motive de conștiință. După ce s-a constatat că regele își menține convingerea de a nu contrasemna legea, guvernul belgian a constatat „imposibilitatea regelui de a domni”, iar Consiliul de miniștri, în numele poporului belgian și sub propria responsabilitate, a semnat și a promulgat legea în cauză.

În contrast cu exemplul de mai sus, este absolut evident cât de „întemeiat” a fost refuzul Președintelui de a semna decretul de remaniere a doi miniștri, într-un guvern care mai are de guvernat efectiv câteva luni! Prin urmare, suspendarea trimestrială a Președintelui pe bandă rulantă, de fiecare dată când acesta, din considerente pur populiste, refuză să-și exercite atribuțiile constituționale ce derivă din mecanismele co-decizionale de distribuire a puterii de stat, nu reprezintă altceva decât o continuare a profanării statului de drept. Un stat destul de fragil, cum este Republica Moldova, nu-și poate permite încălcarea ordinii constituționale ori tolerarea încălcărilor ostentative ale Constituției.

Spuneam la începutul acest articol că Hotărârea CCM nr. 28 din 17 octombrie 2017 este una valoroasă. Într-adevăr, ea abundă în principii constituționale a căror valoare este inestimabilă pentru patrimoniul nostru constituțional. Cu toate acestea, impactul ei depinde nu doar de conținutul ei, dar, în mare măsură, și de aplicarea corectă. Or, aplicarea corectă presupune schimbarea accentelor, de la eliminarea blocajelor instituționale create de încălcarea Constituției la sancționarea și curmarea acestor încălcări.

[1] Hotărârea nr.28 din 17.10.2017 pentru interpretarea prevederilor articolului 98 alin. (6) în coroborare cu articolele 1, 56, 91, 135 și 140 din Constituție (neîndeplinirea obligațiilor constituționale de către Președinte) (Sesizarea nr. 124b/2017), http://constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=635&l=ro

[2] Hotărârea nr.2 din 24.01.2017 pentru interpretarea prevederilor articolului 98 alin. (6) din Constituţia Republicii Moldova (codecizia la remanierea guvernamentală)(Sesizarea nr. 5b/2017), http://constcourt.md/ccdocview.php?tip=hotariri&docid=631&l=ro

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 13 Iulie 2020, ora: 19:55

VIDEO / UN PRIMAR SOCIALIST SE DECLARĂ ROMÂN

VIDEO / UN PRIMAR SOCIALIST SE DECLARĂ ROMÂN Din editia print

Primar „socialist”: Suntem un grai, o națiune, suntem români!

( ) Citeşte tot articolul

Politică 13 Iulie 2020, ora: 19:40

VIDEO Igor Dodon a trădat interesele Republicii Moldova - colaborează cu separatiștii și Rusia

Igor Dodon a trădat interesele Republicii Moldova - colaborează cu separatiștii și Rusia

Igor Dodon trădează interesele R. Moldova în interese personale.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 13 Iulie 2020, ora: 13:42

ULTIMA ORĂ / Elevii revin la ore din 1 septembrie. Ministerul propune șapte soluții

ULTIMA ORĂ / Elevii revin la ore din 1 septembrie. Ministerul propune șapte soluții Foto: simbol

Conform ministrului Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, de la 1 septembrie, elevii vor reveni în clase, iar ministerul face tot posibilul pentru ca procesul educațional să fie reluat fără a expune elevii riscului de a fi infectați cu COVID-19.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 13 Iulie 2020, ora: 12:55

Nepotul lui Elvis Presley a murit. Prima ipoteză: sinucidere

Nepotul lui Elvis Presley a murit. Prima ipoteză: sinucidere

 Nepotul lui Elvis Presley, Benjamin Keough, a murit în Calabasas, California în ceea ce aparant pare a fi o sinucidere. 

( ) Citeşte tot articolul

ROMÂNIA 13 Iulie 2020, ora: 11:49

Frontierele române și Marile Puteri. „România avea nevoie de calea ferată pentru a fi capabilă să participe la acțiunile anti-bolșevice”

Frontierele române și Marile Puteri. „România avea nevoie de calea ferată pentru a fi capabilă să participe la acțiunile anti-bolșevice”

 Când s-a reunit pentru prima dată Comisia pentru Studiul Chestiunilor Teritoriale Referitoare la România, Marile Puteri aveau făcute din timp planuri în ceea ce privea trasarea unor noi frontiere în Europa, bineînțeles și pentru România.

( ) Citeşte tot articolul

Timpul Local 13 Iulie 2020, ora: 11:43

Accident ȘOCANT la Sîngerei. Un adolescent a lovit cu motocicleta o fetiță de 6 ani

Accident ȘOCANT la Sîngerei. Un adolescent a lovit cu motocicleta o fetiță de 6 ani

O fetiță a ajuns la sptial, după ce a fost lovită de motocicletă condusă de un adolescent. Accidentul a avut loc în seara zilei de duminică, 12 iulie, în jurul orei 20:40, în localitatea Răzăleni, din raionul Sîngerei.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 13 Iulie 2020, ora: 11:39

Vrăjitoarele, cum erau pedepsite în timpul Inchiziției Spaniole

Vrăjitoarele, cum erau pedepsite în timpul Inchiziției Spaniole

„Deși magia și vrăjitoria au facut obiectul unor magistrale studii referitoare la societățile arhaice, cele de ieri din Europa medievală, cele de astăzi mai ales din Africa neagră, nu credeam totuși că ele ar putea interesa pe obervatorul societăților occidentale din zilele...

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 13 Iulie 2020, ora: 09:16

DE CE va demisiona Putin în 2024. Un comentator important de la Moscova explică ce e cu ultimele arestări și care e paradoxul trăit de ruși

DE CE va demisiona Putin în 2024. Un comentator important de la Moscova explică ce e cu ultimele arestări și care e paradoxul trăit de ruși

 Jacob Heilbrunn, editorul publicației The National Interest, l-a intervievat pe Konstantin Remchukov, proprietarul și redactorul-șef al Nezavisimaya Gazeta, în contextul referendumului constituțional care a consfințit rămânerea la putere a lui Vladimir Putin și după...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 13 Iulie 2020, ora: 09:13 de George Mărzencu

ISTORIE /// Lupta de lângă Micleușeni şi eliberarea Chişinăului

ISTORIE /// Lupta de lângă Micleușeni şi eliberarea Chişinăului Din editia print

Pe parcursul unei lungi perioade, pe alocuri continuând și astăzi, propaganda ruso-sovietică a falsificat adevărul istoric, vorbind despre „începutul războiului pentru apărarea patriei, la 22 iunie 1941”, fără a lega această dată de 28 iunie 1940. Însă cel...

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 13 Iulie 2020, ora: 08:36

Dieta pacienților cardiaci în perioada verii. Atenție mare la aceste alimente!

Dieta pacienților cardiaci în perioada verii. Atenție mare la aceste alimente!

 Bolile cardiovasculare ocupa primul loc in topul deceselor inregistrate la nivel mondial. Recunoasterea timpurie a simptomelor, consultatiile periodice la medicul specialist cardiolog, cat si tratarea imediata a afectiunilor cardiovasculare reprezinta unii dintre cei mai importanti pasi pe...

( ) Citeşte tot articolul

ROMÂNIA 13 Iulie 2020, ora: 08:29

VIDEO / Fenomen extrem în România. Tornadă de nisip filmată în Tulcea

VIDEO / Fenomen extrem în România. Tornadă de nisip filmată în Tulcea

 Fenomen meteo extrem în România în urmă cu scurt timp. O tornadă de nisip a fost surprinsă în județul Tulcea, duminică după-amiază.

( ) Citeşte tot articolul

Economie 13 Iulie 2020, ora: 08:28

Premier Energy (ex-Union Fenosa) anunță că a obținut un PROFIT de 100 de milioane de euro în anul 2019

Premier Energy (ex-Union Fenosa) anunță că a obținut un PROFIT de 100 de milioane de euro în anul 2019

EMMA Alpha Holding, principala companie holding a EMMA Capital Group din Cehia (care deține Premier Energy din Moldova), a finalizat anul 2019 cu un profit de 630 milioane euro, din care aproape 100 milioane euro în Moldova, potrivit rezultatelor sale auditate.

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 13 Iulie 2020, ora: 08:23

(OPINIE) Victoria Nuland: Descifrându-l pe Putin. Cum ar trebui o Americă încrezătoare să abordeze Rusia

(OPINIE) Victoria Nuland: Descifrându-l pe Putin. Cum ar trebui o Americă încrezătoare să abordeze Rusia

Puține națiuni provoacă un astfel de fatalism printre factorii de decizie și analiștii americani, precum Rusia lui Vladimir Putin. Pentru unii, țara este un stat paria iremediabil, care reacționează doar la pedepse aspre și izolare. Alții văd o mare putere nedreptățită și...

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 13 Iulie 2020, ora: 08:03

BĂTAIE DE JOC! „Drumuri bune”, dar nu pentru toți: Dodon și-a asfaltat drumul până la... VILA PREZIDENȚIALĂ de la Condrița

BĂTAIE DE JOC! „Drumuri bune”, dar nu pentru toți: Dodon și-a asfaltat drumul până la... VILA PREZIDENȚIALĂ de la Condrița

Președintele Igor Dodon și-a asfaltat drumul fix până la poarta Reședinței de Stat de la Condrița. Imaginile video au fost postate pe Facebook de către fostul primar al capitalei, Ruslan Codreanu.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 13 Iulie 2020, ora: 01:10

Rusia este succesoarea directă a imperiului TĂTĂRO-MONGOL (Hoarda de Aur) - NOI DOVEZI găsite de istoricii ruși

Rusia este succesoarea directă a imperiului TĂTĂRO-MONGOL (Hoarda de Aur) - NOI DOVEZI găsite de istoricii ruși

Comunitatea de pe rețelele de socializare din Moscova a fost pusă pe jar de o carte recent publicată a istoricului Ghenadie Tiundeșev, originar din Hakasia, o republică din sudul Siberiei centrale. 

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 13 Iulie 2020, ora: 00:51

40 000 de ruși au scandat „PUTIN, DEMISIA” în timpul protestelor față de arestarea unui guvernator din Orientul Îndepărtat

40 000 de ruși au scandat „PUTIN, DEMISIA” în timpul protestelor față de arestarea unui guvernator din Orientul Îndepărtat

Zeci de mii de oameni au strigat "Putin, demisia" în timpul unui protest față de arestarea unui guvernator local dintr-un oraș aflat la granița cu China și aproape de oceanul Pacific, scrie Digi24.ro

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)